Regele gunoaielor a cumparat circa 3.000 de hectare de teren in mai multe locatii din tara, pe care se pregateste sa instaleze cateva sute de mori de vant
Prigoana „seamana” vant sa culeaga 3,5 miliarde de euro
Afaceristul Silviu Prigoana rastoarna sensul unui celebru proverb, „culegand” vant, pentru a-si „semana” in conturi o „furtuna” de bani. Dupa ce a intrat in clubul milionarilor gratie afacerilor cu gunoi, electronice si mass-media, Prigoana se pregateste sa dea o lovitura care sa-l pozitioneze in top 3 al celor mai bogati romani: producerea de energie electrica din energie eoliana. Deocamdata, a cumparat sau concesionat mari suprafete de teren in zone cunoscute pentru constanta si taria vanturilor.
„Am 2.000 de hectare concesionate in Muntii Apuseni, 200 de hectare cumparate in Tulcea, mai am si in Cluj, la Tureni, si in Constanta, Ialomita… Si mai cumpar. Nu va spun exact unde si cand, ca risc sa creasca preturile terenurilor”, spune Prigoana. Acesta explica ca, in general, suprafata necesara pentru o singura moara este de un hectar. Dar, in Muntii Apuseni, in medie se va amplasa o moara la 10 hectare.
O asemenea instalatie este foarte complexa si costisitoare, pretul ei (care variaza in functie de puterea dezvoltata) putand ajunge la 3 milioane de euro. La acest cost, se adauga cel al instalarii, deloc neglijabil – cca 300.000 de euro; printre altele, „e nevoie de o macara speciala, care la noi nu se gaseste, trebuie inchiriata si costa cateva mii de euro pe ora”.
Un alt impediment este ca nu exista decat o mana de producatori „de moristi” la nivel mondial, iar acestia lucreaza pe baza de comenzi facute cu 2-3 ani in avans. Dar Prigoana a facut pasi importanti: a instalat 3 mori de vant mai mici, cu titlu experimental, la Tureni, si a montat anemometre (aparate ce masoara viteza vantului) in parcelele de teren pe care le detine. Producatorii accepta comenzile doar in baza documentatiei care sa ateste ca terenul pe care vor fi amplasate instalatiile lor asigura functionarea acestora in conditii optime. Iar documentatia trebuie sa aiba la baza masuratori efectuate pe parcursul unui an de zile.
La aceasta tevatura se adauga pleiada de autorizatii si avize impuse de statul roman in vederea licentierii producerii si vanzarii de energie electrica „verde”: „Se cer 100 de avize. Eu am obtinut 80 si o sa le iau si pe celelalte. Din fericire, m-am asigurat, inainte de a cumpara un teren, ca nu deranjez gasca cu gatul rosu daca vreau sa-l valorific, cum a patit-o Radu Mazare. Terenurile mele din Tulcea sunt in arii neprotejate. Oricum, apar o serie de probleme. Ca imi trebuie acceptul locuitorilor dintr-un sat la marginea caruia ma gandesc eu sa pun o morisca. Si degeaba ii conving pe sateni, ca apoi imi trebuie avizul consiliului local. Si tot degeaba, ca trebuie si primarul sa zica „da” si daca nu vrea el, uite-asa, de smecher, n-am ce-i face, cade tot”.
Dar zbaterile birocratice, odata depasite, aduc profit. Unul generos: durata de exploatare a unei instalatii eoliene este de 20 de ani. Cum investitia se recupereaza in circa 7 ani, rezulta ca ramane o perioada aproape dubla pentru a cumula profit. Asadar, o moara de vant al carei cost (inclusiv instalarea) este de 2,5 milioane euro, aduce un castig net de circa 5 milioane de euro. Prigoana are deja teren pentru a instala circa 700 de mori de vant.
Daca va reusi sa-l valorifice pe tot, se poate astepta ca, peste circa 25 de ani, sa fie mai bogat cu 3,5 miliarde de euro. El, sau fiul sau, Honorius Prigoana, actionar la E Market SRL – una din cele 12 firme calificate de Agentia Nationala de Reglementari in domeniul Energiei (ANRE) pentru productia prioritara de energie electrica din sursa regenerabila vant. Toate cele 12 firme au avut o productie de 6,754 MW (putere instalata) la nivelul anului 2007 – un mizilic fata de energia electrica obtinuta din apa (principala sursa regenerabila utilizata la productia de electricitate).
Prigoana e convins ca lucrurile ar sta mult mai bine daca statul ar subventiona 80% din costurile de productie a energiei electrice din energie eoliana.
Sursa: Gandul
