Prima autostrada ecologica din Romania: Cum faci ursul sa intre in tunel

0
81
Prima autostrada ecologica din Romania: Cum faci ursul sa intre in tunel
Prima autostrada ecologica din Romania: Cum faci ursul sa intre in tunel

Prima autostada ecologica din Romania va fi construita in vestul tarii, aceasta fiind dotata cu pasaje speciale pentru animale salbatice, dupa ce activistii de mediu s-au opus initial proiectului, deoarece bloca migratia ursilor bruni intre Muntii Banatului si Apuseni.

Este vorba despre al doilea tronson al Autostrazii Lugoj-Deva, care va reprezenta o premiera pentru tara noastra. Prima parte a arterei a fost inaungurata la sfarsitul anului trecut, autoritatile facandu-si planuri mari pentru al doilea tronson.

Ecologistii au protestat fata de continuarea proiectului, in conditiile in care acesta afecta habitatul animalelor din zona, care nu ar mai fi putut trece dintr-o parte in cealalta. Asadar, constructorii au elaborat, alaturi de specialistii de mediu, un proiect inedit care ii va ajuta pe ursi sa traverseze autostrada in siguranta.

Organizatia World Wide Fund for Nature (WWF) Romania a fost principalul sustinator al inovatiei, argumentand ca lipsa pasajelor ar fi putut duce la disparitia populatiilor de urs, caprior, ras sau jder din zona. In urma unei intalniri din Lugoj, autoritatile au fost convinse, pe baza mai multor studii, ca biodiversitatea zonei trebuie protejata si ca, odata cu al doilea tronson al autostrazii, trebuie sa fie amenajate si cai de trecere pentru animalele salbatice.

Ziare.com a vrut sa afle ce inseamna, mai exact, acest proiect si cum vor sti animalele sa foloseasca pasajele, asa ca a stat de vorba cu Cristian Remus Papp, coordonator al departamentului Arii Protejate al WWF-Romania.

Ecologistul a explicat ca pasajele reprezinta, de fapt, un complex de stucturi, format din tuneluri conectate de un viaduct, dar si din „poduri verzi”. El a lamurit cum vor fi atrase animalele sa foloseasca pasajele si de ce nu exista riscul sa ajunga pe autostrada.

Este vorba de pasaje subterane sau construite deasupra autostrazii?

Este vorba de un complex de structuri, adaptate conditiilor locale, pentru a permite ursilor si altor animale sa traverseze autostrada. De exemplu, vor fi sapate doua tuneluri, interconectate de un viaduct (viaducte sunt prevazute si in alte zone). Vor fi construite si poduri verzi, pentru traversarea supraterana.

Cum vor sti animalele sa foloseasca complexul special amenajat?

In cazul tunelurilor, vorbim practic de pastrarea intacta a habitatelor de deasupra, ceea ce inseamna ca animalele pot trece peste autostrada nestingherite. In cazul podurilor verzi, se foloseste un sistem de ghidare (un gard de lemn), care directioneaza animalele catre aceste structuri.

Podurile, dar si viaductele trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa fie cat mai atractive pentru animale, pentru a nu le incuraja sa se indeparteze de ele. Podurile trebuie sa redea fidel o parte a habitatului animalelor si sa fie corespunzator integrate in peisaj. Animalele vor trebui sa se obisnuiasca intai cu aceste structuri, iar in momentul in care se vor simti in siguranta, le vor folosi.

Nu exista, totusi, riscul ca animalele salbatice sa ajunga pe autostrada sau sa ignore pasajele destinate lor?

Totul depinde de modul in care va fi construita autostrada si elementele conexe, cum ar fi gardurile. In zonele naturale si seminaturale, recomandarea noastra a fost ca gardurile ce marginesc autostrada sa aiba o inaltime de doi metri. Asta spune practica tarilor care s-au confruntat cu probleme similare.

Pasajele si celelalte elemente de infrastructura verde functioneaza in cazul in care sunt amplasate corespunzator, mai exact, acolo unde se stie ca animalele folosesc zona respectiva in deplasarile lor zilnice sau sezoniere. Totul depinde de studiile de impact pana la urma.

Daca sunt realizate profesionist, propunerile de reducere a impactului autostrazilor asupra mediului ar trebui sa raspunda cerintelor animalelor.

Este singurul proiect de acest fel din tara noastra?

Este primul de o asemenea anvergura. Podete si casete s-au mai facut si in alta parte, insa tuneluri pentru un asemenea scop si supratraversari dedicate animalelor nu s-au mai realizat pana in prezent. Speram ca, pe viitor, toate proiectele de construire a autostrazilor (de exemplu Comarnic-Brasov sau Targu Mures – Iasi) sa includa de la bun inceput astfel de masuri, care sa vina in sprijinul animalelor, dar si al oamenilor pana la urma, avand in vedere ca inexistenta unor astfel de structuri in zonele critice poate duce la coliziuni si accidente grave pe autostrada.

De unde a venit inspiratia pentru aceasta solutie? Este un model european?

In fond nu este ceva nou. Statele civilizate si cele cu preocupari legate de conservarea naturii au implementat astfel de masuri cu mult timp in urma. Exista ghiduri de buna practica in acest sens, inclusiv la nivel de UE. Insa cineva trebuie sa le aplice, in mod ideal din momentul planificarii autostrazii si analizarii alternativelor/variantelor de traseu.

Mai exista cazuri de animale afectate de infrastructura in tara noastra?

Sunt afectate in special animalele cu mobilitate mare in cadrul peisajului (de la carnivore mari la ierbivore de talie mare). Orice proiect de infrastructura reduce si fragmenteaza habitate naturale si, implicit, afecteaza/influenteaza deplasarea animalelor.

Daca animalele raman izolate, cu timpul geneofondul lor de degradeaza si dispar in cele din urma.

La intrabarea cat va costa acest complex, Cristian Remus Papp nu a putut raspunde, mentionand ca aceasta informatie poate fi obtinuta de la constructori.

Ziare.com a luat legatura cu reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si a trimis o solicitare in acest sens, la inceputul lunii ianuarie, insa nu a primit niciun raspuns. Costul total al noului tronson de autostrada este de 140 de milioane de euro, potrivit Digi24.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here