Puterea apei sarate: Prima centrala de energie osmotica din lume

0
66
Puterea apei sarate: Prima centrala de energie osmotica din lume

Un experiment care are loc pe litoralul Norvegiei ar putea atrage atentia asupra energiei din marile sarate, relateaza National Geographic.

Orasul Tofte, care se afla la o ora de mers in sudul capitalei Oslo, este casa unei fabrici de celuloza amplasata pe malul marii. Insa, de mai bine de trei ani, compania energetica norvegiana Statkraft a testat in liniste tehnologia primei centrale de energie osmotica din lume, intr-o aripa renovata a fabricii orasului.

Cu o capacitate de doar 2-4 kilowati (energie suficienta pentru alimentarea unei cafetiere electrice), centrala are in mod clar un inceput destul de slab. Insa, Centrul Norvegian pentru Energie Regenrabila (SFFE), stabileste potentialul global al energiei osmotice la un nivel de aproximativ 1370 terawati-ora pe an, echivalentul consumului electric actual din Europa de Est si Rusia la un loc.

Asadar, Statkraft incearca acum sa isi intensifice activitatea, in timp ce foarte multi cercetatori din intreaga lume se alatura eforturilor mondiale de a valorifica o noua forma de energie regenerabila provenita din apa sarata care acopera peste 70% din suprafata Pamantului.

Puterea osmotica se bazeaza pe un proces fizic fundamental: difuziunea. Moleculele din apa sarata au tendinta sa treaca in apa dulce din apropiere. Acest proces are loc in zonele in care raurile se intalnesc cu marea sau oceanul, creand energie sub forma de caldura. Daca se aseaza o bariera semipermeabila intre apa sarata si cea dulce, atunci procesul de difuziune al moleculelor prin membrana poarta numele de osmoza.

Statkraft estimeaza ca a cheltuit de-a lungul ultimilor zece ani peste 100 de milioane de coroane (aproximativ 12 milioane de dolari) ca si fonduri de cercetare pentru a ajuta la dezvoltarea uneia dintre aceste tehnici, osmoza prin presiune intarziata (PRO), la fabrica prototip de la Tofte.

Este o investitie mare pentru o unitate care are deocamdata o capacitate suficienta pentru a pune in functiune doar o masina de cafea, insa rezultatele principale care ii preocupa pe cercetatori evolueaza pozitiv.

Statkraft priveste experimentul Tofte ca pe un laborator in care se invata cum sa se capitalizeze un potential energetic urias al procesului de osmoza.

Expertii independenti vad acest potential. “Este un proces foarte curat”, spune Friso Sikkema, specialist in generarea de energie regenerabila de la DNV Kema, o firma de cercetare din Olanda.

Generarea de energie osmotica este fara emisii de carbon, iar Statkraft a declarat ca principalul produs secundar al centralei este apa salmastra.

De ce energia osmotica nu incalzeste deja casele din intreaga lume?

Infrastructura pentru acest proces este deocamdata extrem de scumpa. Statkraft estimeaza ca o centrala care poate furniza energie pentru 30.000 de case ar avea nevoie sa fie de dimensiunea unui stadion sportiv si ar avea nevoie de 5 milioane de metri patrati de membrana. Pe langa aceste aspecte, trebuie luata in considerare si provocarea crearii unui aport de apa care este suficient de curata, astfel incat sa impiedice depunerile de reziduuri pe membrane. Insa,  pentru a realiza acest lucrutrebuie depasite anumite obstacole care sunt destul de scumpe.

Dar adeptii tehnologiei, asa cum este Silkhagen, sustin faptul ca dezvoltarea energiei osmotice va urma o curba asemanatoare cu cea a surselor de energie ecologica.

“Trebuie sa o compari cu celelalte tipuri de energie regenerabila: eoliana, hidro si solara. Este vorba de o investitie initiala destul de mare, dar tehnologia se va maturiza si va deveni mai atractiva in viitor. Beneficiile ecologice ale procesului osmotic il vor plasa in randul solutiilor energetice cu emisii reduse de carbon care vor exista in viitor, in cazul in care aceste costuri vor putea fi reduse la nivelul celorlalte energii regenerabile”.

Logan, de la Universitatea Penn, spune ca dezvoltarea unei tehnologii ieftine a membranelor va reprezenta elementul cheie pentru stabilirea unui pret realist pentru energia osmotica.

Urmatorul pas pentru Statkraft este trecerea de la prototipul existent in Tofte la o centrala pilot mai mare, care va genera mai multa energie si va fi conectata la retea. Compania a cerut permisiunea pentru construirea unei astfel de centrale pe coasta de vest a Norvegiei, pana in 2015.

In ciuda acestor temeri referitoare la ritmul dezvoltarii membranelor de energie osmotica, Logan spera ca centralele Statkraft vor reprezenta “un progres cu adevarat important”.

“Daca exista o cercetare si progrese decente, energia osmotica ar putea fi accesibila in 3-5 ani”, concluzioneaza Logan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here