Greenpeace critică folosirea OMG-urilor ca produse alimentare
Greenpeace critică folosirea OMG-urilor ca produse alimentare
Prof. univ. dr. Petruta Cornea despre dezinformarea cu privire la OMG-uri
Prof. univ. dr. Petruta Cornea despre dezinformarea cu privire la OMG-uri

Prof. univ. dr. Petruta Cornea, Presedinte al Comisiei de Biosecuritate din Cadrul Ministerului Mediului, a discutat in cadrul unui interviu acordat HotNews.ro despre organismele modificate genetic si despre organizatiile „verzi” care incearca sa dezinformeze publicul aducand argumente trunchiate sau invalide din punct de vedere stiintific.

Reprezinta OMG-urile un pericol pentru consumul uman, animal sau pentru mediu?

Nu poate fi dat un raspuns categoric generic. Exista o gama extrem de variata de organisme modificate genetic. Pot fi modificate atat microorganisme in scopuri foarte bine determinate si le iau numai pe acelea benefice omului. Nu ma gandesc la modificarile utile, sa spunem, din punct de vedere militar. Reprezinta altceva. O sa vorbesc despre microorganismele care sunt acceptate, sa spunem asa. Microorganisme care sunt modificate, prin aceea ca pot sa primeasca o informatie genetica noua, de exemplu gene umane care codifica pentru sinteza unui compus extrem de util din punct de vedere medical, cum ar fi producerea de insulina. Exista in acest moment un produs comercializat, obtinut din organisme modificate genetic care se utilizeaza in tratarea diabetului.

Pot sa fie animale modificate genetic. In acest caz este vorba de a introduce, de exemplu, in genomul unor animale anumite gene care sa confere acestora o rezistenta mai mare la anumite boli, sa produca anumiti compusi care in mod natural nu i-ar produce. Si va dau un exemplu, exista o serie de realizari, pe plan international, de mamifere care contin anumite gene introduse de om ce codifica sinteza unor substante utile pentru tratarea unor anumite boli, cum ar fi tratarea hemofiliei. Ce este sigur in momentul acesta, este faptul ca asemenea realizari exista, dar ele nu au fost duse pana la faza finala de aplicatie si de introducere in practica.

Ajung la al treilea tip de organisme modificate, la plante. De fapt, cea mai mare dezbatere in momentul de fata se refera la plantele modificate genetic. In momentul de fata exista mai multe specii de plante la care s-au introdus modificari genetice. Plante utile atat din punct de vedere agronomic sau folosite ca materie prima pentru obtinerea de produse alimentare, dar si plante modificate genetic folosite pentru obtinerea de biocombustibili, alcool samd. Lucrurile trebuie analizate pentru fiecare caz in parte. Tinand cont de marea varietate de organisme care pot fi modificate genetic, tinand cont de modificarea genetica indusa, pentru fiecare situatie in parte trebuie facuta o analiza foarte serioasa referitoare la impactul asupra sanatatii omului, animalului si nu in ultimul rand, impactul asupra mediului. Deci, nu se poate spune ca organismele modificate genetic nu au niciun fel de risc, la fel nu se poate spune ca organismele modificate genetic prezinta riscuri. Toate discutiile, toate evaluarile de risc trebuie facute pe caz individual.

Despre organizatiile “verzi”, increderea in oamenii de stiinta si informarea corecta a publicului

Informarea este esentiala. Din pacate, insa, comunicatorii trebuie sa aiba carisma. Poti sa fii un specialist de marca si totusi sa nu fii in stare sa ii convingi pe cei din jur de ceea ce faci, despre utilitate, despre semnificatia studiilor pe care le-ai facut. In schimb, orice maruntis, daca este bine ambalat si bine prezentat, dintr-o data este vazut ca o minune.

Internetul are un rol extraordinar de mare. Din pacate aici incepem sa pierdem total controlul, pentru ca diferitele retele abunda cu tot felul de informatii care mai de care ciudate, mai putin corecte sau aberante. Pacat este ca cei care se lanseaza in a produce asemenea informatii sunt inconstienti de consecintele pe care le produc. Apropo de aceasta tendinta actuala anti-vaccin. este extrem de periculoasa. Ne vom intoarce la situatii total nedorite, de acum poate 100 de ani, cand boli aparent simple vor avea consecinte extrem de grave, asupra copiilor din pacate pentru ca ei sunt primii vizati.

Apropo de comunicare, ea este extrem de importanta. Depinde de noi cei care suntem implicati in actul stiintific, de a incerca sa ne facem intelesi, de a prezenta lucrurile asa cum sunt. Nu poti sa spui ca vei convinge pe toata lumea. In orice discutie omul de stiinta trebuie sa spuna lucrurilor pe nume. Mass media are totusi un rol destul de mare in scaderea credibilitatii oamenilor de stiinta. Pentru ca se vulgarizeaza exagerat de mult anumite informatii si se prezinta cu carcater de lucru foarte spectaculos niste aspecte care chiar nu relevanta.

Referinte: VIDEO INTERVIU Paradoxul romanesc: Cum am ajuns, din singura tara producatoare de soia modificata genetic din Europa, in pozitia de importator net

Interviul integral

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here