Care sunt zonele din Romania programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulica a rocilor

0
87
Care sunt zonele din Romania programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulica a rocilor

Zonele din Romania programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulica a rocilor: Barlad (Vaslui), Voivozi (Bihor), Tria (Bihor), Tulca (Bihor), Adea (Arad), Curtici (Arad), Periam (Timis), Biled (Timis), Paulis (Tyimis) Para (Timis), Buzia (Timis) crai (Timis), Macin (Tulcea), Babadag (Tulcea), Capidava (Constanta), Eforie (Constanta), Costinesti (Constanta), Vama Veche (Constanta), Adamclisi (Constanta).

Romania se afla in pragul demararii exploatarii hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de sist) prin metoda fracturarii (fisurarii) hidraulice a rocilor. Metoda folosita, extrem de controversata la nivel mondial, a fost interzisa in Franta, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud, Canada si suspendata in Marea Britanie, precum si in 18 state din SUA. Exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de sist) prin metoda fracturarii hidraulice este o metoda contestata de specialisti, din cauza riscului ridicat de poluare asupra mediului cauzat de:

– utilizarea unui fluid compus din apa, nisip, circa 596 substante chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute ca fiind cancerigene) aflate in 900 de produse chimice, aditivi si alte substante cu efecte necunoscute ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicatii majore pentru agricultura, acvacultura si zootehnie;
– cresterea rapida a gradului de poluare a apelor freatice (panze acvifere cuprinse intre 0 si 50 m); o poluarea progresiva si iremediabila a acviferelor de medie si mare adancime (50-250 m);
– utilizarea a milioane de metri cubi de apa pentru fiecare foraj din care se va extrage gazul de sist, ceea ce va conduce la scaderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate in exploatare, urmata de secarea acestora;
– Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puturi de foraj pe kilometrul patrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport);
– Riscul extrem de mare de contaminare a terenurilor agricole;
– poluarea sonora in arealul in care se vor face exploatarile datorita echipamentelor de foraj si pompelor de putere foarte mare care vor injecta si extrage fluidul in/din sonda;
– poluarea sonora si a aerului pe traseul dintre exploatari si punctele logistice de preluare a materialelor si descarcare a gazelor;
– traficul extrem de dificil tinand cont de gabaritul si numarul extrem de mare al utilajelor cu care se va lucra;
– cresterea rapida a gradului de deteriorare a infrastructurii traversate;
– mobilizarea, alaturi de gazul extras a unor substante radioactive si a altor substante cu efect de sera care, oricat de sigure ar fi echipamentele de transport si stocare a fluidului extras, vor fi eliberate in atmosfera;
– disconfort seismic ridicat in zonele de expoloatare datorat zecilor/sutelor de seisme provocate;
– risc seismic asociat prin cresterea numarului de cutemure dar si aparitia unor cutremure locale;
– incidenta crescuta a cazurilor de imbolnaviri atat pentru oameni, cat si pentru animale, in conditiile deteriorarii calitatii apei, aerului si suprafetei solului;
– Depopularea rapida a zonelor din vecinatatea exploatarilor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here