Implementarea acestui proiect se (tot) face de catre angajatii Ministerului Mediului si Padurilor, ajutati de primari si directorii, deopotriva, (i)responsabili de asa-zisa protectie…
Potrivit declaratiilor oficiale, in randul tarilor membre ale Uniunii Europene, Romania are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor si a solurilor cu nitriti si nitrati. Si, cica, prin gestionarea haotica a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelor si a solului, fiind afectata sanatatea oamenilor, uneori ajungandu-se chiar la tragedii in randul nou nascutilor, cea mai sensibila categorie de populatie. Potrivit normelor in vigoare, din cauza potentialului nociv pe care il reprezinta, nitratii au fost inclusi in categoria substantelor toxice din apa potabila. Limita sanitara maxima admisa pentru nitrati in apa potabila este de 50 mg/litru, la fel ca in Uniunea Europeana. In contextul in care peste 1.900 de localitati din Romania sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati si cunoscand toate aceste concluzii, mai-marii peste Ministerul Mediului si Padurilor s-au gandit ca locuitorii comunelor afectate de toxinele din apa au nevoie sa constientizeze pericolul care-i paste dupa fiecare inghititura, atunci cand se spala, isi adapa vitele si pregatesc hrana pentru ei si animalele ce cresc pe langa casa omului. Si cum altfel ar putea fi constientizati locuitorii bietelor comune si satele apartinatoare acestora, daca nu chemandu-i pe cativa „factori de decizie” care sa fie prezenti in sala de sedinte a primariei, chipurile, pentru a fi „participanti activi” la o discutie, pompos denumita Seminar, nu?
Cate dintre cele 1.900 de localitati considerate vulnerabile sunt in Ialomita, eu nu stiu. Probabil, stiu organizatorii actiunii de constientizare. Sigur ca as avea si eu posibilitatea sa aflu daca as raspunde invitatiei (transmisa de PR Didi Rus) de a participa la Seminarul ce se va desfasura in sala de consiliu a comunei Jilavele. Numai ca eu fiind constienta de faptul astfel de actiuni sunt organizate mai mult pentru ca angajatii de prin prea multele institutii ale statului sa poata „raporta cu mandrie proletara” ca au fost preocupati de starea de sanatate a populatiei care le plateste „nesimtitele” salarii bugetare, am decis ca musai sa adresez intrebari menite a ma lamuri mai intai, asupra cuantumului cheltuielilor ocazionate de derularea asa-numitei Campanii de sensibilizare si constientizare a Proiectului „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti”, campanie care nu numai mie imi lasa impresia ca, din pacate, s-a limitat doar la desfasurarea unor Seminari care, chipurile, au fost „dedicate reducerii poluarii cu nutrienti a surselor de apa”, rolul acestor intalniri cu cetatenii fiind de „informare si educare a omului de rand pentru schimbarea obiceiurilor pe care acesta le practica in gospodarie si care au dus la poluarea surselor de apa…”. Faptul ca se dau publicitatii comunicate de presa din care „prostimea” sa afle ca „…expertii de mediu identifica si transmit fermierilor, agricultorilor, localnicilor si autoritatilor locale cele mai la indemana si simple metode de prevenire a poluari, cum sunt: amplasarea latrinelor la distanta de fantani; constructia corecta a fantanilor si protejarea apei; utilizarea fertilizantilor naturali si a gunoiului de grajd numai in perioadele optime pentru culturi si respectarea perioadelor de interdictie impuse de lege; practicarea rotatiei culturilor si a culturilor succesive; masuri de igienizare in cadrul gospodariilor; depozitarea gunoiului de grajd din gospodarie pe platforme betonate” nu ma va opri sa aflu, nu numai cati bani s-au cheltuit pentru tot felul de suete si pliante ci si cate obiective de investitii s-au realizat si/sau urmeaza sa se realizeze in Ialomita, stiut fiind faptul ca, la nivel national (potrivit chiar comunicatului remis presei) „investitiile se deruleaza in 69 de localitati din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti”, ceea ce inseamna foarte putin, daca e sa tinem cont de faptul ca, potrivit aceluiasi comunicat de presa, in Romania sunt 1.900 de localitati considerate vulnerabile, din acest punct de vedere si nu numai. Caci, cand afli ca acest proiect se savarseste in continuarea altuia proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” este continuarea la scara nationala a proiectului pilot „Controlul Poluarii Agricole” finantat de Banca Mondiala din fonduri ale Facilitatii Globale de Mediu (GEF), Guvernul Romaniei si Consiliul Judetean Calarasi, implementat de Ministerul Mediului, in perioada 2002-2007, intr-un numar de sapte comune din judetul Calarasi” si, deopotriva, ca „este finantat de un Imprumut de Investitii Specific (SIL) in suma de 50 milioane EURO, completat de un grant GEF de 5,5 milioane de dolari, la care se adauga fonduri locale de cofinantare” parca ai vrea sa afli si sa si vezi cu ochii tai ce anume s-a facut (implementarea dureaza din 2008 pana in 2013), cu-atata banet, nu? Nu de alta, dar banetul cheltuit e rezultatul productiei obtinute din truda celor ce muncesc in sectorul privatizat al economiei nationale, nu al suetelor „fara numar, fara numar” la care se tot aduna „baietii destepti” ai uneia dintre ineficientele unitati bugetofage.
