Danemarca are o traditie veche in protectia mediului in Arctica. Colaborarea cu Groenlanda este o parte a acestei traditii si a fost intotdeauna o prioritate. Problemele de mediu in Arctica si Groenlanda nu au aparut doar din poluarea adusa de alte tari (vantul si curentii oceanici aduc substante periculoase ce pot afecta oamenii si animalele din zona), ci s-a relevat ca atat Groenlanda, cat si Arctica isi creeaza probleme de mediu. Tehnologiile moderne de vanatoare si cresterea populatiei pun presiune pe populatiile de pesti, pasari si mamifere. Stilul de viata modern aduce probleme legate de deseuri, consum ridicat de energie ce duc la riscul crescut de poluare.
Prin programul de asistenta Dancea, Ministerul Mediului si Energiei sustine un numar mare de proiecte legate de natura si mediu in Groenlanda.
Proiectele Dancea reprezinta un element substantial si orientat pe practica al cooperarii dintre Danemarca si Groenlanda in ceea ce priveste protectia naturii si a mediului. Elementele principale ale acestei strategii includ protectia populatiei, acceptarea folosirii sustenabile a resurselor naturale care sa corespunda cerintelor culturale si monitorizarea mediului arctic cu scopul de a elimina poluarea in zona. Exista trei zone de interes : proiecte care sa intareasca expertiza in Groenlanda in ceea ce priveste protectia mediului si a naturii, scheme concrete cum ar fi introducerea managementului deseurilor si nu in ultimul rand, informarea populatiei si printarea de materiale educationale cu privire la protectia mediului. Insa, explorand situatia reala din Groenlanda, apar probleme de detaliu la care nu s-au gasit inca rezolvari. De exemplu s-au ivit discutii asupra dreptului de a vana balenele beluga. In Groenlanda, oricine are dreptul de a vana aceste balene. Polemicile care au aparut incearca sa raspunda la intrebarea : vanatorii de ocazie ar trebui sa vaneze in continuare, avand in vedere ca o mare parte a populatiei traieste doar din aceasta ocupatie ? In momentul de fata se negociaza numarul de specimene care se poate vana si se preconizeaza ca se va decide sa se vaneze 400 pe an, jumatate din vanatul anual de pana acum.
Pe de alta parte, se fac si studii amanuntite ce presupun implicarea directa a specialistilor. De exemplu, in mijlocul celui mai mare parc national din lume, langa Zackenberg, exista un post de cercetare intr-un fost post de vanatoare, ce are ca scop studierea efectelor schimbarii climei. Postul de cercetare isi desfasoara activitatea in fiecare an intre 1 iunie si 1 septembrie, deoarece zona unde este localizata este imposibil de locuit sau de parasit pe timpul iernii. Factorul decisiv in studii este zapada. Stratul acesteia determina multe elemente, cum ar fi : cat de groasa va fi gheta in fiord, cand rasar florile, etc.
Rezultatele acestor studii arata ca vegetatia nu este afectata numai de marirea teritoriului ocupat de oameni, iar animalele nu sunt in pericol doar din cauza vanatorii. Exista si alte cauze mai putin vizibile, insa la fel de periculoase. De exemplu prin studierea lichenilor s-a observat efectul subtierii stratului de ozon, radiatiile UV fiind mult mai puternice la poli decat in restul planetei. Efectul afecteaza vegetatia constituita in mare parte din licheni, insa nu intr-atat incat sa puna in pericol populatia de reni din zona. Specialistii sunt ingrijorati de efectele pe care le pot avea asupra vederii oamenilor. Primavara se pare ca razele UV sunt mai puternice si mai nocive si pot afecta vederea persoanelor care se duc la vanatoare de foci.
De asemenea prin lantul trofic la care participa si oamenii in calitate de consumatori finali se transmit substantele cu care au fost poluate apele si care afecteaza organismele care le consuma. De exemplu: masa principala a focilor este constituita din pesti. Daca acestia sunt infestati cu aceste substante, afecteaza si masa de grasime a acestora. Ursii polari consuma numai grasimea focilor si in acest fel substantele nocive ajung in organismul acestora. Cum focile reprezinta masa principala a oamenilor in anumite zone, si acestia din urma intra in contact cu substantele poluante.
Aceste studii sunt realizate periodic, fiind studiate si urmarite efectele incalzirii globale, a poluantilor din aer si mediu si cautandu-se permanent solutii pentru evitarea situatiilor mentionate anterior. Locuitorii si cercetatorii din zona Arctica sunt primii care pot da un semnal de alarma deoarece efectele sunt mai vizibile si cu un impact mai mare. De exemplu cresterea cu un grad Celsius la ecuator nu afecteaza mediul intr-atat de mult pe cat il afecteaza in Groenlanda.
Este necesar sa invatam din studiile prezentate de altii pentru ca noi si cei care ne urmeaza vom avea de suferit de pe urma inconstientei umane. Un sfat binevenit pentru orice locuitor al planetei este sa o protejeze in aceeasi masura in care are grija de propria sanatate, pentru ca la un anumit nivel putem spune ca cele doua sunt echivalente.
