Protectia mediului, reforma C.A.P. si greenwashing-ul

0
25
Protectia mediului, reforma C.A.P. si greenwashing-ul
Protectia mediului, reforma C.A.P. si greenwashing-ul

Ne apropiem de un milestone, si anume schimbarea cadrului prin care este subventionata si perceputa agricultura in U.E. In urma dezbaterilor pe marginea reformei C.A.P. (Common Agricultural Policy), inceputa inca din 2010, au reiesit mai multe asteptari din partea cetatenilor U.E., care au fost convertite in obiective ale reformei. Acest „nou acord intre fermieri si Europa” presupune o serie de masuri in vederea protectiei cadrului natural si al biodiversitatii, mentinerea si atragerea de tineri in zone rurale, cat si o serie de masuri pentru a asigura o calitate mai mare a alimentelor produse in U.E.

Din punctul de vedere al contribuabililor, toate criteriile reformei C.A.P. sunt justificate si vor duce pe termen lung nu doar la o crestere a calitatii vietii, ci si la o crestere a competitivitatii in domeniul agricol prin conservarea fertilitatii pamintului. Dar oricat de rationale ar parea obiectivele reformei venite din partea Comisarului Dacian Ciolos, acestea au fost respinse intr-o prima dezbatere de catre membrii ComAgri.
DE CE? In momentul actual, un procent mai mic de 6% din populatia activa a U.E. lucreaza in sectorul agricol, iar Uniunea redirectioneaza 40% din bugetul anual catre acest sector economic care produce doar 2% din PIB-ul blocului. Politica agricola a U.E. a acordat subventii si bani nu doar fermierilor mici, ci si industriei agro-alimentare care primeste, de fapt, cea mai mare parte din aceasta suma.
Asa cum arata si graficul urmator, exista un paradox la nivelul politicii agricole, nefiind favorizati fermierii care au exploatatii mici si diversificate, care produc alimente sanatoase si traditionale; din contra, mai mult de 60% din buget merge catre marii proprietari de pamant si industria agro-alimentara.

Ce propune reforma C.A.P.?

Reforma C.A.P. reprezinta, pentru prima data in 50 de ani, o ocazie de schimbare a paradigmei spre o agricultura axata mai putin pe productie si care sa respecte mai mult terenurile, resursele naturale, fermierii si cetatenii. Pana acum, au fost preferate practicile agricole nocive pentru fertilitatea terenurilor, pentru mediul inconjurator, pentru mentinerea activitatilor agricole traditionale si pentru biodiversitate.

Vom continua, in cele ce urmeaza, sa prezentam doua dintre cele mai nepopulare obiective pe care le propune reforma in cauza. Primul dintre ele este numit „Capping” si a fost respins cu o majoritate covarsitoare. Obiectivul propune un plafon maxim de finantare prin plati directe pentru exploatatiile agricole, 300.000 de euro urmand sa fie suma maxima pe care o ferma o poate primi prin intermediul platilor directe. In continuare, conform comunicatului de presa, europarlamentarii au respins orice fel de masura care sa limiteze platile directe catre marile ferme, pentru a nu fi introdusa in documentul legislativ. Acest refuz a fost argumentat prin faptul ca, prin introducerea unei astfel de masuri, fermele mari vor incepe sa isi divida exploatatiile administrate pentru a indeplini criteriile de eligibilitate, iar un astfel de proces va fi unul extrem de birocratic si care va duce la o scadere a eficientei exploatatiilor.
Un alt obiectiv al C.A.P. care a fost respins pe motiv ca este prea rigid sunt asa-numitele masuri de „Greening”. Prin acest obiectiv, se urmareste ca 30% din buget sa fie acordat exclusiv fermelor care sunt certificate ecologic si folosesc practici agricole prietenoase cu mediul. Politicile ecologice din proiectul de reforma ar fi ceva revolutionar: ar constrange fermele mari si foarte mari sa aplice metode de stimulare a sustenabilitatii precum rotatia culturilor, mentinerea pasunilor si a zonelor cu functii de protejare a mediului inconjurator. Europarlamentarii au respins si acest obiectiv, spunand ca el ar trebui limitat doar la concentratii de zone ecologice importante, iar reglementarile ar trebui relaxate in ceea ce priveste fermele care sunt mai mari de 10 ha, pentru ca ele nu se vor putea adapta normelor
Consideram ca, prin aceste masuri, conceptul de greening (ecologie) s-a transformat in greenwashing (lipsa de ecologie). Prin noile norme, 70% dintre companiile europene ar urma sa fie scutite de aplicarea obligatorie a noilor practici de protectie a mediului. In plus, daca era corect ca fermele care au certificate biologice sa aiba prioritate in mod automat, acest lucru nu se va intampla din moment ce si alte metode vor fi considerate ecologice, chiar daca nu sunt, si vor conferi dreptul la subventii.

Concluzie

O posibila consecinta care ar putea surveni in urma unui esec al acestei reforme este oprirea totala a subventionarii agriculturii din Uniune Conform spuselor lui Lutz Ribbe, expert al Europe Natural Heritage Fund, aceasta subventionare are la baza doar doua argumente: “One argument, is that the money can supplement the meager income of farmers, thereby preventing the farming lifestyle in Europe from going extinct. The other is that the farmers can provide vital aid to the environment in return for support from the taxpayer.”
Urmarind tendintele de pe piata mondiala, ne dam seama ca veniturile fermierilor sunt in crestere si s-au dublat din 2005. Singurul argument care ramane valid pentru mentinerea subventionarii agriculturii este conservarea mediului, element pe care fermierii il pot aduce, contribuind astfel la cresterea calitatii vietii si cresterea biodiversitatii. Acesta este si argumentul pentru care Dacian Ciolos nu doreste mai multa flexibilitate in ceea ce priveste obligatiile fata de mediu ale fermierilor.

Urmatorul termen pentru aceasta dezbatere este pe 12 martie, cand propunerea de reforma va fi supusa votului in plen al parlamentului. Pana atunci campania “Go M.A.D” va propune sa va intalniti cu europarlamentarul din jurisdicatia voastra pentru a dezbate rationalitatea votului sau. Campania a fost initiata de catre ARC 2020 (Agricultural and Rural Convention), o platforma pentru societatea civila si ONG-uri europene, care are ca scop o reforma reala a C.A.P. Cele 167 de organizatii care stau in spatele ARC 2020 spera sa influenteze votul din martie si sa trimita bani catre micii producatori.

Daniel Tichindelean

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here