Proteinele

proteins.jpg

„Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul ce are rod cu samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra.” Facerea 1.29

Proteinele sunt cele mai complicate componente ale alimentelor si fireste asimilarea si utilizarea lor sunt si ele cele mai complicate. Daca cel mai usor de descompus este fructul, cel mai greu de descompus in elemente pe care corpul sa le poata folosi, este proteina. Cand consumam alimente care contin proteine, energia cheltuita pentru digestie este mai mare decat pentru oricare alt aliment. Cu cat mancam mai multe proteine, cu atat consumam mai multa energie pentru descompunerea lor. Noi nu avem nevoie de atat de multe proteine, pentru ca organismul (sanatos) poate recicla pana la 70% din deseurile proteice. Astfel, pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si transpiratie. Pentru a completa aceasta cantitate pierduta, ar trebui sa mancam 750 g de proteine pe luna; majoritatea oamenilor din tarile dezvoltate mananca mai mult. Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul nostru este suprasolicitat in incercarea lui de a elimina surplusul. Proteina in exces nu numai ca ne fura energie, dar va fi depozitata in corpul nostru ca reziduu toxic si astfel apare cresterea bolnavicioasa in greutate, deoarece nu exista energia necesara pentru a elimina in mod eficient toxinele. A doua zi apare un alt surplus de proteine si tot asa, incat in timp situatia se agraveaza.

Organismul uman poate folosi sau asimila proteinele exact in forma in care sunt consumate. Defapt, proteina nu apare in corpul omului prin consumul de proteine, ci din aminoacizii din mancare. Proteina din carnea consumata difera de proteina umana. Ea trebuie descompusa in aminoacizii care o compun. Apoi, organismul nostru recompune aminoacizii (ii sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea practica a unui aliment este data de aminoacizii care il compun. Animalele si omul nu au puterea sa sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali. Plantele insa ii pot sintetiza din aer, apa, pamant si tocmai de aceea animalele si omul depind de proteinele din plante.

Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt importanti, altfel nu ar mai exista. 15 din ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie luati din mancarea consumata. Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor, a polenului si a mierii de albine, a laptelui crud ne va asigura toti aminoacizii necesari exact ca si altor mamifere care nu consuma carne si totusi nu au deficiente proteice. Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, in corpul nostru se gasesc in permanenta aminoacizi circuland prin sange si sistemul limfatic. Cand corpul are nevoie de aminoacizi, ii ia de aici. Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa non-stop. Ficatul si celulele depun si scot permanent aminoacizii necesari in sange si limfa. Cand in sange sunt prea multi, ficatul ii extrage de acolo si ii depune in el pana va fi nevoie de ei. Daca nivelul aminoacizilor in sange scade, datorita consumului lor de catre celule, ficatul ii repune inapoi in circulatie. De asemenea, si celulele ii pot depozita si repune in circuit. Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizeaza mai multa proteina decat le este necesar pentru sustinerea vietii lor, celulele retransforma proteinele lor in aminoacizi si ii depoziteaza in sange. Daca intelegem acest circuit al aminoacizilor, realizam cu usurinta faptul ca proteinele continute in carne nu sunt necesare in alimentatie.

Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu-i poate sintetiza, trebuie luati din alimente. Polenul, legumele (ardeiul gras, morcovii, varza alba si rosie, conopida, castravetii, vinetele, mazarea verde si uscata, cartofii, dovleceii, ceapa si usturoiul, pastarnacul, patrunjelul, prazul, ridichile, salata, sfecla rosie, spanacul, sparanghelul, nautul, soia, lintea, fasolea), ciupercile, cerealele (hrisca, graul, meiul, orezul, orzul, porumbul, secara), fructele (afinele, coacazele, piersicile, caisele, capsunile, ciresele, visinele, merele, perele, gutuile, prunele, smochinele, curmalele, stafidele, zmeura, fragii, murele, portocalele, lamaile, mandarinele, grapefruit-ul, mango, avocado, bananele, etc.) si laptele (si derivatele sale) contin (si inca intr-o forma foarte usor asimilabila) acesti 8 aminoacizi pe care organismul uman nu-i poate sintetiza. Pe langa toate acestea, aminoacizii sunt continuti in aceste produse naturale si in plante, in cantitate mai mare decat in carnuri.

Se pune intrebarea daca organismul nostru este „proiectat” pentru a manca carne. Trebuie urmarite urmatoarele aspecte:

Carnurile nu ne furnizeaza combustibil, energia se gaseste in carbohidrati. Carnea insa nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza energie. In general se crede despre carne ca este un aliment datator de forta. In realitate, este doar un mijloc de a biciui organismul, asemenea cafelei. Carnurile sunt de aceea interzise in alimentatie.

In discutii ni se spune adesea despre alimentatia pe baza de cruditati: „daca ar trebui sa muncesti din greu, atunci ai vedea!” … adica n-ai putea rezista numai cu hrana pe baza de cruditati. Experienta a mii de oameni care au o alimentatie exclusiv lacto-vegetariana si au efectuat munci grele arata ca si in aceasta situatie, hrana vie este superioara. Ei nu au fost chinuiti atunci de oboseala sau sete.

Sanatatea noastra depinde foarte mult de fibrele pe care le consumam. Printre altele, ele previn constipatia si hemoroizii. Carnea nu cotine aceste fibre.

Un lant proteic contine de la 51 pana la 200.000 aminoacizi. Cand mancam carne, acest lant trebuie descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana, ceea ce necesita un efort considerabil. Pe de alta parte, aminoacizii sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge, facandu-i aproape inutilizabili pentru organism. Ei devin toxici si trebuie eliminati. Daca exista energie pentru aceasta…

Carnea este interzisa in alimentatie deoarece provoaca in timp aparitia multor boli. De exemplu, fiind foarte bogata in grasimi saturate (diferit de cele folosite pentru producerea energiei), carnea provoaca atacul de cord (colesterol).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *