Deși preocupările din sfera sustenabilității nu s-au schimbat prea mult față de acum 10 ani, cu siguranță s-au intensificat. Iată concluzia la care au ajuns specialiștii GreenBiz Group, împreună cu cei de la Trucost, într-un raport publicat recent.

Este vorba despre cea de-a douăsprezecea ediție a raportului „State of Green Business”, în care experții analizează cele mai importante tendințe de pe piața afacerilor verzi.

Potrivit raportului, anul trecut s-a vorbit despre schimbări climatice mai mult ca niciodată. Poate și pentru că ne-am confruntat cu tot mai multe fenomene extreme: incendii în Grecia și Statele Unite, inundații în Japonia și Nigeria, un val de căldură în Pakistan și alunecări de teren în India. Toate aceste fenomene au fost însoțite de pagube umane și materiale semnificative, arătându-ne ce ne poate aștepta în viitor din cauza schimbărilor climatice.

Veștile din 2018 nu au fost însă exclusiv negative. Achizițiile de energie regenerabilă au continuat să crească, la fel ca producția și achiziția de mașini electrice, chiar și autobuze și camioane. Eliminarea deșeurilor din plastic a devenit o cauză globală, cu acțiuni deopotrivă simbolice (precum eliminarea paielor din restaurante), precum și semnificative (precum angajamentele unor companii de a renunța la plasticul de unică folosință). Idei care până nu demult păreau idealiste (agricultură regenerativă, economia circulară), au fost aduse în prim plan mai des, chiar și de unele companii mari.

Iată care sunt cele mai importante 10 tendințe identificate de autorii raportului:

  1. Profesia de Specialist în sustenabilitate devine mai specifică

Rolul liderului departamentului de sustenabilitate se extinde pe măsură ce profesia evoluează, de la sarcini precum raportare și consultarea stakeholderilor la cele de strategie de business, management al schimbării și execuție la fața locului. Mai mult, nu mai este vorba de un singur angajat în acest departament. În ultimii an, s-au înregistrat creșteri de personal dedicat sustenabilității, personal dedicat în departamentele de utilități sau lanț de furnizori.

  1. Reutilizarea revine la modă

Expansiunea economiei circulare, în care resursele circulă în mod continuu și sigur, a reînviat cultura reutilizării. Apar noi generații de materiale, produse și servicii, pe care părinții sau bunicii noștri le-ar putea recunoaște imediat. Spre exemplu, modelul oferit de Loop – produse în ambalaje reutilizabile, returnabile.

O altă tendință este cea dată de reînvierea atelierelor de reparații de tipul Repair Café, în care se repară sau se actualizează o gamă diversă de obiecte – de la telefoane inteligente și alte electronice până la haine sau accesorii. Re-vânzarea articolelor de care nu mai avem nevoie este și ea în creștere.

  1. Solul devine un instrument de luptă împotriva schimbărilor climatice

Solul fertil stabilizează clima și asigură existența unor lanțuri de furnizori rezistente. Însă, o treime dintre solurile lumii sunt degradate sever. Mai mult, pierdem 24 de miliarde de tone de sol fertil pe an, potrivit ONU. De aceea, un număr mic de companii, dar în creștere, active în industria agro-alimentară, investesc în inițiative care îmbunătățesc calitatea solului.

Deși nu este prima soluție la care ne gândim atunci când încercăm să combatem schimbările climatice, solul este esențial. Microbii și mineralele din sol au roluri multiple: reglează cantitatea de apă, învârt substanțele nutritive, filtrează substanțele poluante, susține plantele și sechestrează gazele cu efect de seră. Solul conține de trei ori mai mult carbon decât cel stocat în atmosferă și de patru ori mai mult decât cel conținut de toate ființele vii.

  1. Companiile iau măsuri împotriva defrișărilor

Activitățile umane, precum tăierea copacilor pentru a face loc terenurilor agricole, pentru creșterea animalelor sau pentru minerit – sunt principalele responsabile pentru dispariția pădurilor la nivel global. Potrivit Global Forest Watch, în 2017 au fost pierdute suprafețe record de pădure tropicală – 15 milioane de hectare au fost defrișate în țări ca Brazilia, Congo și Indonezia.

În același timp, un număr semnificativ de companii – mai ales cele implicate în producția de hârtie, haine, tehnologie și media print – au investit în achiziții de păduri pe care să le conserve sau au finanțat eforturile altora de a păstra intacte pădurile, prin restricționarea defrișărilor și identificarea de materii prime alternative.

  1. Camioanele și autobuzele vor fi electrice

În Shenzhen, China, o metropolă cu peste 12 milioane de oameni, există o flotă care numără mai mult de 16.000 de autobuze urbane electrice, care folosesc electricitate în loc de motorină. Parcul de autobuze 100% electric, fabricat de producătorul chinez de autobuze BYD, este astăzi neobișnuit, dar este un indicator al ceea ce urmează să se întâmple la nivel global.

În curând, vom ajunge să avem mai multe autobuze și camioane electrice decât autoturisme personale. Potrivit Bloomberg New Energy Finance (BNEF), până în 2040,  80% din flotele de autobuze ale lumii vor fi electrice. Simultan, doar o treime dintre vehiculele de pasageri din lume se preconizează a fi electrice.

  1. Eficiența folosirii energiei, măsurată de companii

Unul dintre cele mai simple moduri în care o companie își poate îmbunătăți eficiența energetică este prin investirea într-un sistem global de gestionare a energiei, care urmărește economiile de energie la nivel global și raportează despre acestea cel puțin o dată pe an, alături de alte valori operaționale.

În plus, auzim tot mai des despre legătura dintre productivitatea energetică și mișcarea clădirilor zero-carbon, inițiată de World Green Building Council (WGBC). Aceasta din urmă constă într-un angajament ca organizațiile să dețină, să ocupe sau să dezvolte clădiri care nu emit deloc carbon până în 2030.

  1. Împrumuturile verzi scad costurile

Produsele financiare verzi au crescut rapid în ultimii ani, ceea ce le-a făcut atractive pentru investitori. Printre starurile anului în domeniul investițiilor sustenabile sunt împrumuturile verzi sau sustenabile. Interesul pentru acestea a crescut, întrucât ele vin cu rate mai mici pentru companiile care le contractează și, totodată, companiile își pot îmbunătăți performanțele în ceea ce privește măsurile de sustenabilitate.

  1. Substanțele extrem de poluatoare devin extrem de importante

Gazele cu efect de seră, cum ar fi metanul, carbonul negru (funinginea), clorofluorocarburile și hidrofluorocarburile (HFC) nu au o lungă durată de viață în atmosferă. Acestea pot persista zile sau decenii, spre deosebire de dioxidul de carbon care poate persista și secole. Dar aceste emisii de gaze cu efect de seră sunt periculoase întocmai pentru că au un impact negativ neglijabil și sunt ignorate.

Experții avertizează însă că, dacă nu se iau măsuri pentru limitarea sau eliminarea lor, temperatura globală ar putea crește chiar mai repede decât se anticipase.Vestea bună este că unele orașe, state, sectoare industriale și companii curajoase au început să acționeze în acest sens.

  1. Evaluarea riscurilor de mediu

Deși în ultimii 20 de ani, companiile mari au furnizat din ce în ce mai multe date despre emisiile de gaze cu efect de seră, acestea nu au analizat și riscurile și oportunitățile date de schimbările climatice. În 2017 însă, peste 500 de mari companii au agreat să furnizeze și astfel de informații financiare.

Astfel, investitorii se așteaptă ca tot mai multe companii să evalueze și să raporteze despre riscurile legate de climă, precum: deficitul de apă, evenimente meteorologice extreme, schimbări de politici, tehnologii sau piețe, precum și cu privire la riscurile de reputație.

  1. Obiectivele bazate pe date științifice, mai mult decât reducerea emisiilor

În 2015, un grup pe ONG-uri și-au propus să creeze ținte de reducere a emisiilor care să permită limitarea creșterii temperaturilor globale la 2 grade Celsius. În primele 18 luni de la asumarea angajamentului, 200 de companii li s-au alăturat, iar apoi alte 300.

Acum, aceleași companii vor să stabilească folosind date științifice obiective pentru reducerea altor tipuri de impact – cel asociat utilizării apei sau pământului, cel asociat pierderii biodiversității și cel asociat poluării oceanelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here