Raportul Prefecturii: Situatia padurilor proprietate publica a statului din judetul Prahova

Raportul Prefecturii: Situatia padurilor proprietate publica a statului din judetul Prahova
Raportul Prefecturii: Situatia padurilor proprietate publica a statului din judetul Prahova

Colegiul Prefectural al Judetului Prahova

Situatia padurilor proprietate publica a statului din judetul Prahova

Stadiul certificarii managementului forestier, in sistem FSC, pentru circa 91.000 ha din fondul forestier, proprietate publica a statului

 

 

Certificarea managementului forestier este un act voluntar, initiat la cererea proprietarului sau a administratorului padurii, in vederea evaluarii, de catre un organism acreditat international, a modului in care se face gospodarirea fondului forestier.

 

Initiativa a pornit in 1993, din partea organizatiilor forestiere profesionale, a companiilor de exploatare si prelucrare a lemnului, a proprietarilor de padure, organizatiilor de mediu si a celor pentru protejarea populatiilor indigene, si a dus la crearea Forest Stewardship Council (Consiliul pentru Gospodarirea Padurilor), organizatie internationala non-guvernamentala, independenta si non-profit. Ulterior au mai aparut si alte organisme similare.

Standardul FSC cuprinde 10 principii si 56 de criterii care trebuiesc respectate in integralitate si se refera la:

 

–       acordul regulamentelor si procedurilor interne cu legislatia si principiile FSC;

–       respectarea dreptului de proprietate si a celui de folosinta, impreuna cu responsabilitatile aferente;

–       respectarea drepturilor populatiilor locale;

–       stabilirea relatiilor de colaborare permanenta cu comunitatile locale si acordarea drepturilor salariatilor;

–       valorificarea eficienta si rationala a tuturor beneficiilor padurii;

–       evaluarea si limitarea impactului asupra mediului;

–       intocmirea si punerea in aplicare a unui plan de management pe termen mediu si lung;

–       evaluarea si monitorizarea permanenta a starii padurii;

–       mentinerea si protejarea padurilor cu mare valoare conservativa;

–       realizarea de plantatii care sa duca, atat la satisfacerea nevoior de lemn cat si la integrarea in cadrul natural fundamental al viitoarelor paduri.

Desi o mare parte a prevederilor standardului FSC sunt prevazute in legislatia silvica, in procedurile si regulamentele silvice in vigoare la noi in tara, respectarea acestuia presupune si o serie de activitati noi pentru administratia silvica precum:

 

–       instituirea unei colaborari transparente cu comunitatile locale materializata prin organizarea de consultari regulate impreuna cu toti factorii interesati (ONG-uri, institutii ale statului, proprietari de padure etc), punerea la dispozitia publicului a documentelor interne de management (program si realizari, amplasarea masei lemnoase ce urmeaza a fi recoltata, comunicarea zonelor de combatere chimica a daunatorilor etc), realizarea unui sistem eficient de preluare si rezolvare a sesizarilor si a reclamatiilor etc;

–       protejarea lemnului mort, in scopul promovarii biodiversitatii, precum si a surselor permenente de apa;

–       identificarea si protejarea padurilor cu valoare ridicata de conservare, a speciilor rare sau aflate intr-o situatie critica;

–       utilizarea de pesticide cu impact redus asupra mediului.

Avantajele introducerii managementului de tip FSC tin, in special, de posibilitatea intrarii pe noi piete de desfacere si anume a celor cu lemn si produse din lemn certificat precum si de recunoasterea managementului durabil de la nivelul administratorului fondului forestier.

 

Directia Silvica Prahova, ca unitate a Regiei Nationale a Padurilor- Romsilva, este implicata in acest proces de certificare a managementului forestier incepand cu anul 2009,cu toate cele 9 ocoale silvice componente reprezentand o suprafata de 90.053 ha.Au fost parcurse etapele de pre-evaluare si evaluare principala, in acest moment RNP-Romsilva asteptand din partea FSC transmiterea certificatului, acesta avand o valabilitate de 5 ani.

 

In urmatoarea perioada se va derula etapa de monitorizare in care vor avea loc vizite de evaluare, cel putin anuale.

 

Masurile dispuse pentru identificarea, monitorizarea si protectia speciilor rare, amenintate sau periclitate

 

 

Speciile rare, amenintate sau periclitate, care necesita protectie, sunt incluse in anexele la OUG 57/2007 (actualizata) iar prezenta lor a fost identificata cu ocazia instituirii de arii protejate, incluse in reteaua Natura 2000 si paduri cu valoare ridicata de conservare, constituite in baza procedurilor FSC.

 

Pe raza Directiei Silvice Prahova, sunt constituite situri incluse in reteaua Natura 2000: Muntii Bucegi – 38745 ha din care 34% in judetul Prahova, avand ca administrator Parcul Natural Bucegi, unitate a RNP Romsilva, Muntii Ciucas – 21950 ha, din care 40% in judetul Prahova, avand ca administrator Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Bucuresti (ICAS Bucuresti) si Fundatia Carpati Brasov, Padurea Glodeasa535ha si Padurea Plopeni – 89ha , cu administrator Muzeul de Stiinte ale Naturii Prahova, Stanca Tohani – 50 ha, cu administrator Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, Coridorul Ialomitei– 7480 ha si Cheile Doftanei– 2613 ha, care sunt in procedura de atribuire a custodiei sau administrarii.

 

Pana in acest moment, doar situl Bucegi are plan de management aprobat iar siturile Ciucas, Padurea Glodeasa, Stanca Tohani sunt in diferite stadii ale procesului de aprobare. In cadrul grupurilor de lucru care au participat la finalizarea planurilor de management, a participat si Directia Silvica Prahova propunand diferite amendamente. Pentru activitatile cu specific silvic din cadrul siturilor, Directia Silvica Prahova direct sau prin ocoalele silvice, solicita avizul APM Prahova pentru stabilirea conformitatii cu legislatia specifica precum si din partea administratorilor desemnati ai siturilor, pentru conformitate cu planurile de management.

 

In cazul acestor terenuri forestiere, masurile de monitorizare si protectia speciilor rare sunt parte a planurilor de management intocmite de administratorii siturilor.

 

Al doilea palier, in care se desfasoara monitorizarea si protectia speciilor rare, este cel al identificarii si administrarii padurilor cu valoare ridicata de conservare.

 

Pe raza Directiei Silvice Prahova au fost identificate, cu sprijinul ICAS Brasov, 6.418 ha paduri cu valoare ridicata de conservare si se refera la protejarea biodiversitatii, servicii aduse mediului, servicii sociale si culturale. Parte din aceste paduri sunt gazde pentru specii precum ursul brun (Ursus arctos), ras (Lynx lynx), pisica salbatica, cocosul de munte, castorul sau reprezinta ansambluri de ecosisteme valoroase.

 

In cadrul masurilor de monitorizare si protectie, se iau urmatoarele masuri:

 

–       delimitarea si marcarea suprafetelor;

–       executarea doar de lucrari de conservare si gradinarite sau interzicerea cu desavarsire a taierilor;

–       recoltarea masei lemnoase doar in repaus vegetativ;

–       interzicerea trecerilor la pasunat, in conditiile in care pasunatul efectiv este interzis, prin Legea 46/2008 (Codul Silvic)

–       caile de scos apropiat al materialului lemnos ocolesc zonele protejate;

–       interzicerea oricaror lucrari in perioadele importante pentru speciile protejate (ex.rotitul la cocosul de munte).

 

Informare privind identificarea zonelor in care ursii depasesc suprafetele forestiere, intrand in aglomerarile urbane in cautare de hrana, si propuneri pentru solutionarea acestui fenomen

 

 

 

Directia Silvica Prahova gestioneaza, in prezent, 4 fonduri de vanatoare in care este prezent ursul brun (Ursus arctos) si anume 26 Azuga, 21Setu, 28Telejenel si 30 Slon.

 

 

La ultima evaluare a vanatului, efectuata in perioada aprilie 2013, s-a identificat un numar de ursi, pe fiecare fond, dupa cum urmeaza:

 

 

–       Fondul de vanatoare 26 Azuga – 46 ursi, fata de un optim calculat de 25;

–       Fondul de vanatoare 21 Setu – 47 ursi, fata de un optim calculat de 45;

–       Fondul de vanatoare 28 Telejenel – 18 ursi fata de un optim calculat de 10;

–       Fondul de vanatoare 30 Slon – 15 ursi fata de un optim calculat de 10.

 

 

Se observa faptul ca exista o corelatie intre numarul de ursi, aflati in exces fata de optim, si cazurile de aparitie a acestora in zonele locuite. Cresterea activitatii antropice, reducerea habitatului natural si a hranei, in zona, este cauza principala pentru care ursul patrunde in zonele locuite. La acestea se adauga comportamentul turistilor care si al unitatilor turistice din zona care ofera hrana ursilor.

 

 

Practic, in cazurile fondurilor Setu si Telejenel, nu au fost semnalate decat extrem de rar, aparitii ale ursilor in apropierea zonelor locuite.

 

 

In cazul fondului Azuga, s-au inregistrat, in anul 2012, 35 sesizari privind aparitia a 21 ursi in localitatea Busteni (punctele Valea Cebului, Telecabina si Hotel Silva), Azuga( punctele Spital, Cartier Colonie, Satul Nou) si Predeal (Unitatea militara). Pentru monitorizarea si planificarea actiunilor de intreprins au avut loc 50 de patrulari care au implicat 15 angajati ai Ocolului Silvic Azuga si ai Directiei Silvice Prahova, personal angajat de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, Politie si Jandarmerie.

 

 

Ca urmare a acestei situatii, Directia Silvica Prahova a solicitat si obtinut aprobarea Autoritatii centrale care raspunde de silvicultura pentru relocarea a 11 ursi si impuscarea a altor 2.

 

 

Trebuie mentionat faptul ca, in anul 2009, ca urmare a unei situatii similare, in conditiile in care Fondul de vanatoare Sinaia era gestionat de D.S. Prahova, a fost relocat un numar de 25 ursi.

 

 

Pentru anul 2013, sunt prevazute patrulari de monitorizare efectuate de catre personalul silvic precum si amplasarea unor bariere de hrana (granule, porumb) astfel incat ursii sa nu mai ajunga in zonele locuite. In plus, se vor recolta, prin impuscare 2 ursi, in zona din afara Sitului Natura 2000 Bucegi.

Pana in prezent, a fost semnalata aparitia a 3 ursi in zona Valea Cerbului-Busteni, din care doi adulti si un pui.

 

In urma monitorizarii care va continua impreuna cu autoritatile locale si celelalte institutii cu atributii in domeniu, se va solicita o noua autorizatie de relocare.

Pentru celelalte fonduri de vanatoare, neaflate in gestiunea Directiei Silvice Prahova, nu detinem date relevante.

 

 

Masurile dispuse pentru prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori

 

 

Directia Silvica Prahova, administreaza, prin cele 9 ocoale silvice componente, o suprafata de 90.053 ha fond forestier proprietate publica a Statului Roman si are incheiate contracte de servicii silvice sau de administrare pentru alte 24.975ha fond forestier national proprietate privata (persoane fizice si juridice). Cele 9 ocoale silvice sunt organizate in 32 districte silvice care au 174 de cantoane.

Conform metodologiei, in vigoare la aceasta data, suprafata minima pentru care se constituie un canton silvic este de 1100 ha la munte, 700 ha la deal si 350 ha la campie. In general, cantoanele de deal si campie contin mai multe trupuri de padure, cu un grad ridicat de dispersie, ceea ce creeaza dificultati evidente in asigurarea pazei.

 

In anul 2012, volumul total al taierilor ilegale de arbori a fost de 4175 m.c., cu o crestere de 24% fata de anul trecut datorata unor cazuri de exceptie privind indeplinirea atributiilor de paza ale personalului silvic. Cazurile respective s-au soldat cu sanctiuni administrative sau chiar sesizarea organelor de cercetare abilitate.

 

Cauzele pentru care se inregistraza acest volum de masa lemnoasa   taiat in delict tin de urmatoarele elemente:

–       situatia materiala precara, in anumite zone din judetul Prahova, aflate in vecinatatea suprafetelor de padure (Slon-Cerasu, Jugureni, Calugareni, Magureni etc);

–       o analiza indulgenta, a organelor in drept, pentru diferitele cazuri de taiere si furt de arbori, ceea ce a dus la acordarea neinceperii urmaririi penale pentru faptele sanctionate prin contraventiile repetate, procese verbale de infractiune; in plus, intocmirea de catre peronalul silvic, cel al ITRSV sau de Politie de procese verbale de contraventie nu se soldeaza cu niciun rezultat, faptasii fiind declarati insolvabili; sunt cazuri de cetateni care au strans deja cateva zeci de procese verbale de contraventie, necontestate,

–       lipsa de profesionalism a personalului silvic de teren care a scapat de sub control situatia, in multe din cazurile cu volume mari de masa lemnoasa taiata in delict;

–       un cadru legislativ permisiv.

 

Situatia este destul de grava insa in padurile aflate in proprietate privata pentru care nu sunt asigurate servicii de paza sau administrare prin ocoale silvice autorizate, de stat sau particulare.

 

Pentru prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori, consideram ca, la nivelul Directiei Silvice Prahova, am luat diferite masuri precum:

–       realizarea de inspectii cantonale cu delegati ai altor ocoale silvice sau din cadrul Directiei Silvice Prahova, in vederea eliminarii automatismelor si a subiectivismului, in cunoasterea situatiei reale din padure;

–       introducerea, semestrial, a cate unui ocol silvic in control tematic;

–       verificari ale parchetelor in lucru sau a unor cantoane silvice care au inregistrat volume mari de masa lemnoasa taiata in delict;

–       participarea la actiunea „Scutul Padurii”, alaturi de celelalte institutii abilitate;

–       sesizarea ITRSV Ploiesti si a altor institutii pentru toate faptele de incalcare a legislatiei silvice, neaflate in sfera de atributii a personalului silvic din cadrul Directiei Silvice Prahova;

–       obtinerea atestatului FSC de catre RNP Romsilva precum si monitorizarea permanenta de catre organisme internationale specializate in problematicile de mediu si sociale.

 

 

Este de asteptat ca noile prevederi incluse in modificarile aduse la Codul Silvic sa contribuie la imbunatatirea semnificativa a situatiei in ceea ce priveste paza fondului forestier. Pentru aceasta, trebuie mentionat faptul ca, in perioada martie-aprilie 2013 a avut loc etapa de consultare a specialistilor din domeniu si in care s-au formulat amendamentele necesare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *