Raul Arges in amonte de confluenta cu Dunarea, a fost consemnat ca „zona de alerta”, potrivit Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea. Rapoartele Tehnice au indicat „poluarea critica spre excesiva” ceea ce a afectat ecosistemul acvatic. Absenta totala a speciilor de pesti si a macronevertebratelor este un exemplu in acest sens. Indicatorii chimici au demonstrat prezenta in apa a fosforului si azotului.
Principala cauza a poluarii raului Arges o reprezinta „receptarea apelor uzate neepurate” , spune purtatorul de cuvant al Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), Ana- Maria Tanase.
Impactul gradului de poluare a acestui afluent asupra fluviului Dunarea a fost analizat in cadrul a doua Expeditii Internationale organizate de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea in 2001 respectiv 2007. Concluziile acestor studii au aratat ca „dupa confluenta cu raul Dambovita, sectiunea Clatesti, calitatea apei se inrautateste, corespunzand, din punct de vedere biologic, clasei V-a, din cauza aportului de apa de calitate proasta adusa de raul Dambovita”.
Purtatorul de cuvant al ANAR explica traseul apelor neepurate care sunt deversate in Dambovita si ajung, prin afluenti, in Dunare: „calitatea proasta a apei Dambovita […] se repercuteaza asupra calitatii raului Arges care, la randul sau,influenteaza mai departe calitatea fluviului Dunarea.”
„Stare ecologica buna” pentru tronsonul romanesc al Dunarii
In analiza calitatii apei Dunarii s-a tinut cont de mai multi parametri. S-au recoltat probe si s-au analizat in cele 96 statii de recoltare, micropoluantii organici din apa, sedimentele, elementele biologice cat si elementele hidromorfologice.
In ceea ce priveste calitatea apei Dunarii, purtatorul de cuvant ANAR, Ana- Maria Tanase a declarat ca din lungimea totala investigata in 2008 de 1075 km, 98.7% s-au incadrat in clasa aII-a si restul de 14 km in clasa a III-a. Asta inseamna ca apa fluviului Dunarea este in stare ecologica buna.
Pe teritoriul romanesc Dunarea colecteaza aproximativ 95% din raurile interioare cu exceptia celor din Dobrogea. Principalii afluentii sunt raurile Olt, Arges, Ialomita, Siret si Prut.
In ceea ce priveste repartizarea pe tari a bazinului Dunarii, pe teritoriul Romaniei acesta ocupa cea mai mare suprafata, adica 29,9 %. Urmeaza Ungaria- 11, 7% si Austria 10, 2%.
Dunarea este un important fluviu european care trece prin zece tari: Germania, Austria, Croatia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina. Fluviul curge prin patru capitale: Viena, Bratislava, Budapeste, Belgrad si se varsa in Marea Neagra. La varsare, formeaza Delta Dunarii care face parte din patrimoniul UNESCO.
La nivelul Uniunii Europene s-a adoptat in anul 2000 Directiva Cadru care prevede mai multe masuri pentru imbunatatirea calitatii apei. Potrivit acestui document, bazinul hidrografic al Dunarii trebuie sa aiba o stare ecologica si chimica buna pana in 2015. Nu doar statele membre UE au aratat interes fata de conservarea si cresterea calitatii apei. Turcia a dezvoltat, la randul sau, mai multe proiecte in acest sens.
Protejarea bazinelor hidrografice ale raurilor- pe agenda guvernului turc.
Oamenii de stiinta de la centrul de cercetare Tubitak (Turcia) lucreaza la un proiect pentru protejarea bazinelor hidrografice ale raurilor. Din cele 25 existente la nivel national, si-au indreptat atentia spre 11 bazine hidrografice unde exista orase cu populatie mai mare de 2000 de locuitori. Cercetatorul de la Institutul pentru Mediu, dr. Ozer Orbay a explicat ca in procesul de colectare a datelor au tinut cont de mai multi parametri: existenta sistemelor de canalizare, industria necontrolata, pierderile de apa, concentratia substantelor organice in apa (COD- Chemical Oxygen Demand) si reziduurile din bazinele hidrografice.
Dr. Ozer Orbay de la centrul de cercetare Tubitak Marmara a vorbit despre conditiile in care ar trebui depozitate gunoaiele. El a subliniat necesitatea de a amenaja locuri speciale care sa fie izolate si controlate cu usurinta. Cercetatorul turc a mai adaugat ca o sursa importanta de poluare pentru apele de suprafata o reprezinta gropile de gunoi neizolate si necontrolate.
La fel ca si in cazul raului Arges, afluentul Dunarii, fauna este direct afectata de poluare. Coordonatorul proiectului, dr. Sonmez Dagli a afirmat ca „in cazul raurilor si a apelor de suprafata, calitatea apei este scazuta, asadar ecosistemul marin este amenintat. De exemplu, numai cateva specii de pesti pot trai in aceste ape din cauza concentratiei scazute de oxigen cauzate de poluare”. Proiectul cercetatorilor turci vizeaza 11 din cele 25 de bazine hidrografice ale Turciei. Este vorba de: Yesilcrmak, Susurluk, Konya Kapalc, Kucuk Menderes, Kczclcrmak, Seyhan,Burdur, Ceyhan, Marmara, Buyuk Menderes si Kuzey Ege.
Potrivit dr. Dagli, bazinul Marmara este unul dintre cele mai poluate din cauza industriei metalurgice de prelucrare a fierului si otelului precum si a celei chimice localizate in zona. Regiunea este cea mai industrializata din Turcia.
Cat despre dificultatile intampinate in desfasurarea proiectului, dr. Ozer Orbay a enumerat insuficienta personalului calificat si resursele financiare limitate necesare implementarii. Proiectul de conservare si imbunatatire a situatiei ecologice a bazinelor hidrografice din Turcia a inceput in august 2009 si se va incheia in august 2010.
