Raurile Transilvaniei, o comoara de 800 de milioane de euro

Apele de munte pot fi amenajate pentru producerea de energie

O solutie “verde” pentru sistemul energetic din Romania vizeaza instalarea de microhidrocentrale pe 100 de cursuri, cu o putere totala de 500 MW

50 de investitori cu afaceri in domeniul energiei s-au adunat ieri la Cluj pentru dezvolta o retea de microhidrocentrale pe raurile cu caderi mari de apa, in special din zona Transilvaniei, care pot genera o putere totala de 500 MW. Austriecii se ofera sa asigure atat echipamentul, cat si suportul financiar necesar pe o piata estimata la 800 de milioane de euro.

„Din cercetarile efectuate, pentru amenajari de pana la 4 MW s-ar preta 100 dintre cele peste 187 de cursuri de apa analizate in Romania, majoritatea situate in interiorul arcului carpatic si in afara curburii acestuia. Investitia necesara pentru o asemenea putere este de 6 milioane de euro si se poate amortiza in 5-6 ani, cum se acorda acum certificatele verzi pentru energie, insa pe viitor se va reduce la 2-3 ani. Raurile care se preteaza nu sunt neaparat cu debit mare, cat cu caderi mari de apa. Centralele vor fi mai greu de amplasat pe raurile din parcurile nationale, ce au reglementari mai stricte, dar exista cursuri ce permit instalarea lor. Inclusiv in Cluj-Napoca, la caderea de apa a Somesului de la Camera de Comert se poate instala o centrala. Estimam o piata de 800 de milioane de euro pentru aceste microhidrocentrale in Romania”, ne-a declarat Calin Bohus, directorul companiei de consultanta 4C Project Consulting.

Primul proiect al acesteia a fost implementat in Transilvania cu ajutorul unui investitor din Gherla, societatea Rott Haus Construct, care a dat in functiune luna trecuta o prima centrala din cadrul amenajarii hidroenergetice de pe raul Budac-Bistrita, lucrare demarata in 2010. Investitia totala pentru o putere instalata de 2,7 MW va fi de 3,5 milioane de euro, dintre care 1,7 milioane o reprezinta prima unitate, de 0,7MW, cu o putere de energie de 2.300 MWh. „Obiectivul nostru principal il reprezinta exploatarea potentialului hidroenegetic pe care il au apele curgatoare din zonele montane ale Romaniei, in special bazinele hidrografice Somes-Tisa, Mures, Siret, Olt si Crisuri”, precizeaza reprezentantii consultantului. Astfel de investitii sunt deja demarate in judetele Bihor, Maramures, Alba, Harghita, Suceava si Neamt.

„Romania are un potential extraordinar in piata productiei de energie hidro pentru ca este la inceput. Austria deja a implementat la scara larga conceptul de energie «verde». Noi furnizam echipamentele, insa avem posibilitatea sa atragem in acest gen de afacere mai multe banci, indeosebi pe cele din Austria. Protejarea ecosistemului este o parte importanta a filosofiei noastre de afaceri. Pana acum ne-am implicat in doua proiecte din Brasov si Sibiu. Microhidrocentralele reprezinta viitorul pietei de energie, iar Romania are resursele necesare dezvoltarii sectorului energetic”, a mentionat Marius Hager, director general al Global Hydro Energy, furnizor austriac care fabrica anual 40 de turbine. Participantii la dezbateri au subliniat ca, in conformitate cu o directiva din 2009 a Comisiei Europene, energia „verde” va trebui sa reprezinte in Romania, pana in 2020, 24% din consumul energetic, fata de 19% in 2011.

„Numarul de certificate verzi va fi redus de la 3 la 2 pentru energia electrica obtinuta din resurse geotermale, biomasa, biolichide si biogaz, respectiv de la 3 la 1 pentru gazul de procesare a deseurilor si cel de fermentare a namolurilor. Se mentine numarul de certificate verzi pentru energie hidraulica, eoliana, solara si biomasa obtinuta din culturi energetice”, au informat reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie. Mentionam ca producatorii de energie din surse regenerabile livrata in reteaua electrica beneficiaza de o schema de sustinere prin certificate verzi, pe care le pot vinde cu 27-47 euro/certificat. Conferinta „Dezvoltarea investitiilor in domeniul hidroenergetic in Romania”, parte a unui proiect de atragere de investitii in domeniu, a reunit potentiali investitori, furnizori de echipamente si solutii tehnice, banci, institutii sau companii de resort, printre care Administratia Nationala Apele Romane, Consiliul Concurentei sau Hidroelectrica.

10 finantatori pentru Tarnita

Cel mai mare proiect energetic din Cluj este cel de la Tarnita-Lapustesti, de 1,5 miliarde de euro, pentru care consortiul de consultanta implicat a fost contactat de 10 finantatori. Deloitte, coordonatorul consortiului, a contactat 150 de investitori strategici si financiari. Toate cele 4 grupuri energetice vor fi functionale in 2019. Hidroelectrica ar urma sa asigure 200-300 de milioane de euro, restul venind de la investitori privati sau credite bancare. Hidrocentrala va genera 1.000 MW.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *