* De mai bine de zece ani, membrii Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei se lupta in instanta cu statul roman, pentru a pune mana pe 166.000 de hectare de padure. Miza procesului este foarte mare, daca ne gandim ca padurea revendicata este estimata la aproximativ 10 miliarde de euro, cam jumatate din suma pe care statul roman o datoreaza Fondului Monetar International. Din exploatarea importantei suprafete de padure ies anual cam 1.000 de miliarde de lei. Scazand cheltuielile cu intretinerea padurii, ramane un profit de aproximativ 500 de miliarde de lei. Emotiile sunt mari si pentru cei peste 1.300 de angajati ai Directiei Silvice Suceava. Daca lupta pentru codrii Bucovinei va fi castigata de preoti, peste 700 de angajati ai directiei ar putea sa ramana fara locuri de munca.
Cum a inceput totul
In urma cu mai bine de doua sute de ani, Imperiul Austro-Ungar a infiintat o fundatie careia i-a dat in administrare sau proprietate (n.r. – instanta nu a stabilit inca forma in care manastirile de pe vremea austriecilor beneficiau de banii obtinuti in urma exploatarii padurilor) 166.000 de hectare de codru in zona istorica Bucovina. Fundatia a fost desfiintata de comunisti. In anul 2000 la Suceava s-a infiintat o fundatie cu acelasi nume, Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei (FBORB), avand ca scop revendicarea a jumatate din codrii Bucovinei. Initial, Fundatia a avut 27 de membri fondatori, dintre care au ramas doar 22. Presedintele Fundatiei a fost si este Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Interesant este ca majoritatea membrilor fondatori nu figureaza in cartile de identitate cu numele din actul constitutiv al FBORB si nici nu exista in Registrul National de Evidenta a Persoanelor cu aceste nume.
Istoria padurilor Bucovinei, in doua variante
Nici Biserica si nici statul roman nu neaga existenta Fondului Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei de pe vremea austriecilor. Problema este ca institutiile au informatii diferite in ceea ce priveste membri organizatiei constituite pe la anii 1800, precum si calitatea pe care o aveau clericii care beneficiau de pe urma padurilor. Fetele bisericesti sustin sus si tare ca Imparatul Francisc Iosif al Austriei, prin rezolutia de la Troppau din 28.12.1820, a hotarat, in urma unor abuzuri comise ca „ …de vreme ce Fondul Bisericii Ortodoxe din Bucovina s-a constituit cu averile episcopesti si manastiresti de lege ortodoxa, veniturile acestui Fond nu se pot intrebuinta pentru alte scopuri decat pentru intretinerea cultului ortodox si pentru invatamantul popular. Toate cheltuielile care s-au facut pe nedrept din mentionatul Fond, de la infiintarea lui, trebuie restituite pe deplin”. Avand la baza citatul de mai sus, precum si multe alte scrieri bisericesti sau fragmente din literatura vremii, preotii sustin ca erau proprietari pe padurile Bucovinei. De cealalta parte a baricadei, statul roman are o alta varianta a celor petrecute in perioada austriecilor. Imperiul Austro-Ungar ar fi infiintat o fundatie careia i-a dat in proprietate 166.000 de hectare de padure in zona istorica Bucovina. „Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei a fost numele unei fundatii, persoana juridica de drept public, infiintata de statul austriac si al carui patrimoniu a fost proprietate publica de stat pana la desfiintare. Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei nu a fost niciodata o avere sau o proprietate, asa cum sustin membrii fundatiei infiintate in anul 2000, ca persoana juridica de drept privat. Dupa anul 1918, toate prerogativele statului austriac au fost luate de statul roman. In anul 1949 fundatia a fost desfiintata. Incepand cu anul 2001, o fundatie, persoana juridica de drept privat care poarta acelasi nume cu persoana juridica de drept public desfiintata in anul 1949, incearca sa revendice patrimoniul fundatiei desfiintata in anul 1949. Or, patrimoniul respectiv a fost proprietate publica de stat, la inceput statul austriac si apoi statul roman”, a declarat George Celsie, directorul adjunct al Directiei Silvice Suceava. Declaratia sa este intarita de cea a sefului Regiei Nationale a Padurilor, Valerian Solovastru. „Pe vremea austriecilor, biserica nu era proprietara pe paduri”, ne-a explicat Valerian Solovastru.
Lupta prin tribunale pentru o avere uriasa
Toate aceste argumente, dar si multe altele au fost prezentate instantelor de judecata. Pe 12 aprilie 2001, Fundatia Umanitara Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei (FBORB) a chemat in judecata statul roman prin Ministerul de Finante si Directia Silvica Suceava. S-a solicitat instantei „radierea dreptului de proprietate al statului roman cu privire la imobilele inscrise in 46 de extrase de Carte Funciara si obligarea paratilor de a lasa in deplina proprietate si posesie imobilele compuse din suprafata de 166.000 ha cu vegetatie forestiera, din proprietatea statului, precum si constructiile necesare administrarii padurilor de pe suprafetele identificate cu o serie de alte extrase de Carti Funciare”. Cele doua parti se judeca si in ziua de astazi. De-a lungul celor 11 ani de procese, cauza a fost stramutata la Timisoara, Cluj si Suceava. Pana acum statul a cheltuit sume importante de bani pentru a-si dovedi proprietatea. S-au judecat peste 160 de termene, au fost platiti avocati, juristi, deplasari la Cluj si Timisoara.
Preotii ies in strada
Pentru a atrage atentia asupra cauzei loc, preotii au protestat si in strada, prin organizarea unui mars al tacerii, care s-a desfasurat pe 4 mai 2006 si care a avut ca punct de plecare curtea Manastirii „Sf. Ioan” din municipiul Suceava. Cei cateva sute de participanti la mars, imbracati in sutane negre sau costume traditionale, s-au oprit atunci in fata Palatului Administrativ din Suceava, unde au dat citire unor documente.
In scena intra si factorul politic
De-a lungul celor 11 ani de procese, membrii F.B.O.R.B au adunat si mici victorii. In campania electorala din anul 2004 Guvernul Nastase, a dat fundatiei 90.000 de hectare de padure din cele 166.000 revendicate. Premierul Adrian Nastase si-a pus atunci semnatura pe o Ordonanta de Urgenta, care a produs imediat efectele. Bucuria clericilor a durat putin, mai exact sase luni de zile. Dupa ce PSD a pierdut alegerile in 2004, statul a luat inapoi suprafata de padure asa-zis retrocedata de Guvernul Nastase. Asta in conditiile in care, conducerea Directiei Silvice Suceava sustine ca cei care chipurile au reactivat fundatia nu au dreptul sa revendice padurile. „Acest patrimoniu fiind proprietate publica de stat nu poate fi revendicat de nimeni. De fapt, de-a lungul celor peste 160 de existenta a fundatiei Fond ul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, persoana juridica de drept public, nimeni nu a indraznit sa revendice acest patrimoniu”, este de parere George Celsie.
Ce ar face IPS Pimen daca ar primi padurile
IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, a explicat in mai multe randuri ca daca ar primi padurile, banii obtinuti in urma exploatarii materialului lemnos ar ramane in judet si nu ar mai pleca la Bucuresti, asa cum se intampla acum. Tot IPS Pimen a mai spus ca ar prelua intreg sistemul de asistenta sociala al judetului, pentru ca ar avea bani sa-i ajute pe cei sarmani. De altfel, Arhiepiscopia Sucevei i-a ajutat in nenumarate randuri pe cei sarmani. In ultimii ani bisericile din Bucovina au construit peste 100 de case pentru sinistratii care au ramas, in urma inundatiilor, fara un acoperis deasupra capului. Mai mult, Inaltul Pimen isi doneaza aproape lunar leafa de 6.000 de lei celor care au nevoie. Seful RNP: „Se face o confuzie. Nu biserica va fi proprietara padurilor si nici Arhiepiscopia, ci cele 22 de persoane fizice, membri ai fundatiei” Seful RNP, Valerian Solovastru, ne-a marturisit ca are toata increderea in promisiunile facute de IPS Pimen, insa problema este alta. Solovastru a spus ca daca va castiga procesul, noul proprietar al padurilor din Bucovina nu va fi nici biserica si nici Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, ci vor fi cei 22 de membri FBORB. „Este cu totul altceva. Eu sunt de buna credinta si am incredere in spusele lui IPS Pimen. Dar ce se va intampla daca Doamne fereste, IPS Pimen nu va mai fi? Ce vor face ceilalti membri ai fundatiei cu padurile? Este drept ca pentru a instraina padurile, este nevoie de acordul tuturor membrilor fundatiei, dar pana la urma acest acord poate fi obtinut”, a atras atentia Valerian Solovastru. Chiar daca instanta se judecata nu s-a pronuntat inca definitiv si irevocabil in acest caz, o parte dintre preotii Bucovinei pare ca-si ascut deja topoarele ca sa puna la pamant padurile. Oana Slemco Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei a fost numele unei fundatii, persoana juridica de drept public, infiintata de statul austriac si al carui patrimoniu a fost proprietate publica de stat pana la desfiintare. Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei nu a fost niciodata o avere sau o proprietate, asa cum sustin membrii fundatiei infiintate in anul 2000, ca persoana juridica de drept privat. „Acest patrimoniu fiind proprietate publica de stat nu poate fi revendicat de nimeni. De fapt, de-a lungul celor peste 160 de ani de existenta a fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, persoana juridica de drept public, nimeni nu a indraznit sa revendice acest patrimoniu” – directorul adjunct al Directiei Silvice Suceava, George Celsie „Se face o confuzie. Nu biserica va fi proprietara padurilor si nici Arhiepiscopia, ci 22 de persoane fizice, membri ai fundatiei” – Valerian Solovastru, seful RNP Romsilva
