Reactorul verde: topul celor mai mari zece parcuri eoliene functionale din Romania

Reactorul verde: topul celor mai mari zece parcuri eoliene functionale din Romania

Cele mai mari zece proiecte eoliene functionale in acest moment in Romania au o capacitate instalata totala de peste 700 MW, cat un reactor al centralei nucleare de la Cernavoda, investitiile in aceste parcuri de „mori de vant” fiind de peste 1,2 mld. euro.

Parcurile eoliene reprezinta cel mai fierbinte domeniu de investitii al momentului, gigantii energetici internationali fiind adusi in Romania de unul dintre cele mai bune vanturi din Europa, dar mai ales de schema de sprijin pe care statul roman este pe cale sa o puna in aplicare si care prevede subventii de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii in energie verde in urmatorii zece ani.

Primele cinci parcuri ca dimensiune au fost realizate de companii mari, putine firme de talie mica reusind sa reziste in cursa eoliana din cauza costurilor foarte mari pe care acest tip de proiecte le presupune.

CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro in Fantanele, o comuna dobrogeana care dintr-un anonimat total a ajuns pe prima pagina a ziarelor de business europene. Cehii sunt urmati de compania Energias de Portugal, care in afara de cei 139 MW care sunt deja functionali, in luna septembrie va mai avea inca 69 MW.

Italienii de Enel au depasit inca de luna trecuta pragul de 100 MW instalati in vant, iar pana la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW. Petrom, cea mai mare companie din Romania, face deja probele la parcul eolian de la Dorobantu, ButanGas a terminat parcul eolian de 25 MW, iar Martifer a inceput sa se miste la Babadag.
Au creat 1.200 de locuri de munca

„In medie, pentru un MW in parcuri eoliene se ia in calcul o investitie de 1,7 milioane de euro. Tot la fiecare MW instalat in parcuri eoliene se formeaza circa 1,7 locuri de munca, potrivit statisticilor europene. Vorbim practic de investitii de peste 1,2 miliarde de euro in primele zece parcuri eoliene ca marime si de 1.200 de locuri de munca formate”, explica Dana Duica, direc­to­rul executiv al Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE), organizatie care este formata din reprezentanti ai celor mai mari producatori europeni de energie eoliana, constructori de echipamente sau case de avocatura.

Potrivit datelor transmise de Transelectrica, cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la inceputul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal, 69 MW la Pestera, ButanGas cu 25 MW si Petrom cu 45 MW. In total, primele zece parcuri eoliene ca marime care functioneaza in prezent in Romania ar produce curentul necesar alimentarii pentru un an a circa 800.000 de gospodarii. In general, comparativ cu for­mele conventionale de producere a energiei electrice, un parc eolian nu functioneaza intr-un an decat la o treime din capacitate, tinand cont de caracterul incontrolabil al „combustibilului” care in acest caz este vantul.

„La sfarsitul acestui an estimam ca vor fi instalati in parcuri eoliene peste 1.118 MW”, spun reprezentantii Transelectrica.
Semnarea de noi contracte, temporizata

Transportatorul national de energie electrica a precizat insa in urma cu o luna ca din cauza volumului foarte mare de solicitari, a apasat pedala de frana pentru semnarea contractelor care le permit „morilor de vant” sa intre in retea. „Semnarea contractelor nu este suspendata, este temporizata din cauza volumului foarte mare de solicitari si a volumului mare de documente care trebuie verificate la fiecare dosar”, au spus la acea data reprezentantii Transelectrica.

Dupa semnarea contractelor de racordare la retea, investitorii in eoliene pot sa inceapa constructiile, avand practic asigurat un loc in sistem dupa finalizarea lucrarilor. In ultimii doi ani insa anunturile de investitii in proiecte eoliene au explodat, „morile de vant” devenind un subiect la fel de fierbinte ca tranzactiile de pe piata imobiliara din anii de crestere economica.

Pe lista marilor proiecte care sunt destul de aproape de momentul finalizarii sunt cei 69 MW ai Energias de Portugal de la Cernavoda si inca 70 MW pe care Enel ii face intr-o localitate dobrogeana.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *