Reconstructia ecologica a ostroavelor Babina si Cernovca

Delta Dunarii,una din cele mai mari zone umede din Europa,se constituie intr-un complex unic de habitate si comunitati,situate pe marile cai de migratie a pasarilor. Delta Dunarii (circa 4150 km²,din care 3446 km² pe teritoriul Romaniei)este inclusa in Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii” (5800 km²),care mai cuprinde o parte din Lunca Dunarii in amonte de Ceatalul Ismail,lagunele Razelm-Golovita-Zmeica-Sinoe si apele marine adiacente frontului deltaic si lagunar.

Importanta ecologica si stiintifica deosebita a Deltei Dunarii este data de diversitatea biologica foarte ridicata,in special la nivelul ornitofaunei si ichtiofaunei,si de dinamica specifica a parametrilor morfometrici si hidrologici,care fac din Delta Dunarii un adevarat laborator de monitorizare si cercetare a mediului natural.

In Delta Dunarii cuibaresc,hiberneaza sau sunt in pasaj cca.325 de specii de pasari,multe dintre ele declarate ca specii de interes European si mondial (de exemplu:Pelicanus Onocrotalus,Pelicanus cripus,Tadorna tadorna,Egretta alba,Egretta garzetta,Cygnus olor,Cygnus Cygnus etc.).

Acest paradis natural a inceput sa fie modificat antropic mai ales dupa 1960,cand s-a pus in practica un program de amenajare agricola,piscicola si stuficola,in urma caruia reteaua de garle si canale a fost puternic mofidicata.In 1990 s-a ajuns la o suprafata indiguita de 97 408 ha,din care 39 974 ha pentru scopuri agricole.De asemenea,cresterea presiunii umane asupra fondului piscicol a determinat diminuarea semnificativa a rezervelor de peste din Delta Dunarii.Astfel,dificultatea de promovare a activitatilor turistice,datorita lipsei infrastructurii necesare pentru sustinerea acestor activitati,gradul ridicat de izolare,precum si gama redusa de resurse naturale,au determinat existenta unui indice de calitate a vietii foarte scazut in spatial Deltel Dunarii.

Declararea in 1990 a Deltel Dunarii ca Rezervatie a Biosferei si includerea ulterioara in Lista Zonelor Umede (Conventia Ramsar) au constituit pasi importanti pentru reconstructia ecologica a acestei zone.

In anul 1993,in cadrul Programului International „Dunarea Verde” al WWF a fost demarat proiectul de reconstructie ecologica a incintelor indiguite Babina (2 220 ha) si Cernovca (1 580 ha).Lucrarile de indiguire au inceput in anul 1985 pentru Ostrovul Babina si 1987 pentru Ostrovul Cernevca,lucrari ce au presupus construirea de diguri,terasari,nivelari care au modificat topografia terenului si deci au modificat structural aceste zone umede.Modificarile au condos la schimbarea radicala a covorului vegetal,aparand plante xerofite si halofile.Indiguirea ostroavelor a condos si la pierdera functiei de zona reproducatoare pentru pesti,disparand aproape toti pestii caracteristici Deltale Dunarii.Acvifaunaa fost afectata la fel de mult,disparand speciile habitatului acvatic si aparand specii cuibatoare caracteristice habitatului terestru,precum si specii antropofile (de exemplu:Passermontanus si Corvus frugilegus).

Dupa 1990 ,terenul afost abandonat fiind folosit doar ca pasune pentru localnici.Programul de reconstructie ecologica a inceput efectiv in anul 1994,cand incinta Babina a fost reconectata la regimul inundabil al Dunarii prin efectuarea a patru brese in digurile de incinta,doi ani mai tarziu fiind executate alte doua brese in digurile incintei Cernovca.

Cercetatorii Institutului de Cercetare si Proiectare Delta Dunarii si specialistii WWF su luat in calcul mai multe variante de pozitionare si caracteristici a breselor,ele trebuind sa permita atat patrunderea apei in incinta cat si deversarea,calculul fiind facut pentru niveluri de 65 m la Chilia.Astfel,daca nivelul este sub 65 m ,apa iese din ostroave,iar daca nivelul este peste 65 m ,apa patrunde in ostroave.

Reconectarea incintelor la regimul hidrologic al Deltei Dunarii a permis reconstructia principalelor functii ecologice ale ostroavelor:habitat pentru pasari si animale specifice zonei aluviale,habitat si zona de reprofucere pentru pasari acvatice,biocoridor,productia biologica,rol in circuitele biogeochimice ale elementelor,retinerea sedimentelor si fixarea de substante toxice,biofiltru pentru Marea Neagra.

Aproape toate functiile ostroavelor au fost refacute,inprivinta acvifaunei fiind inregistrate cele mai evidente progrese.

In Romania numai in ultimii 50 de ani au fost degradate sau distruse peste 400 000 ha zone umede,cea mai afectata zona fiind Lunca Dunarii.Pentru reconstrictia acesteia,in anul 2000,Romania a initiat impreuna cu Bulgaria,Republica Moldova si Ucraina proiectul „Coridorul Verde al Dunarii”,care se doreste a fi o reta ecologica la nivel regional cu o suprafata de 870 000 ha.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *