In ultima suta de ani, temperatura medie de pe intregul Pamant a crescut cu aproape un grad, ceea ce este considerat alarmant de mult si una dintre caracteristicile esentiale ale incalzirii globale.
Pentru a putea intelege impactul pe care aceasta incalzire globala l-ar avea asupra Pamantului in urmatoarele decenii sau secole, este extrem de util sa intelegem ce s-a intamplat in trecut. Cat de vulnerabil este Pamantul? Unde este vulnerabil? Poate pierde el chiar intreaga atmosfera, asa cum se pare ca a pierdut-o si Marte? Cum pot evolua lucrurile si ce fel de Pamant lasam copiilor nostri?
In prezent, modul cel mai eficient in care atmosfera trecuta a Pamantului se studiaza este sa luam probe de gheata de la adancimi din ce in ce mai mari. Aceasta pentru ca zapada acumuleaza bule de aer atunci cand se depune, prezervand aproape ca intr-un recipient septic o bucata intacta din aerul de atunci. Cu cat gheata este mai adanca, cu atat ea s-a depus intr-un trecut mai indepartat si conserva un aer mai „batran”. Nu avem decat sa foram gheata, pentru a desface acele bule de aer si a masura compozitia aerului de acum mii sau sute de mii de ani. In plus, o parte din izotopii masurati (ca de exemplu izotopul 18 al Oxigenului) sunt corelati foarte bine cu variatiile de temperatura si obtinem astfel si o masura a temperaturii aerului din acea perioada.
Intre timp, tehnica a fost imbunatatita, atat in determinarea compozitiei aerului, cat si in determinarea vechimii bucatii de gheata extrasa de la o adancime oarecare. Recent, un grup de cercetatori europeni au reusit sa atinga o rezolutie in determinarea timpului de numai 4 luni. Aceasta inseamna ca ei pot data vechimea bucatii de gheata cu o eroare de aproape patru luni, ceea ce transpune intr-o rezolutie de cativa centimetri in adancimea ghetii (data de rata de depunere a zapezii). Cercetarile au fost facute in Groenlanda, iar ei si-au publicat rezultatele in numarul din 1 August 2008 al revistei Science.
Oamenii de stiinta s-au concentrat asupra unui interval de timp de acum 15000 de ani pana acum 11000, adica la sfarsitul ultimei glaciatiuni. In toata aceasta perioada, ca si in cea de dinainte, incalzirea nu a avut loc intr-un mod monoton, ci in salturi: incalziri bruste au fost urmate de raciri mai montone. Dintre datele culese, cea care bate toate recordurile de pana acum este incalzirea momentana ce a avut loc acum 14700 de ani, cand atmosfera s-a incalzit cu 10 grade in doar 3 ani. Sa remarcam ca incalzirea medie globala este cam de un grad intr-o suta de ani, iar incalziri locale ale temperaturii Groenlandei masurate recent nu au depasit 10 grade intr-o suta de ani. Incalzirea de acum 14700 de ani este atat de brusca, incat ea nu poate fi prezisa de nici un model climatic, ne spun cercetatorii in revista Science.
La o privire sumara, ar parea ca aceste rezultate dau apa la moara scepticilor incalzirii globale. Daca incalziri mult mai bruste au fost observate in ultimele zeci de mii de ani, de ce am crede ca incalzirea globala prezenta este datorata omului si nu tot naturii? Cu toate acestea, trebuie sa fim mai precauti. Noile rezultate scot in evidenta fragilitatea atmosferei Pamantului, chiar daca numai pe scara locala a Groenlandei. Am putea intoarce argumentul invers si spune: Daca fara prezenta omului atmosfera poate suferi schimbari atat de bruste, la ce ne putem astepta odata ce se adauga si contributia noastra?
Sursa: Stiinta
