Regele fierului vechi din Romania este… un neamt

Furturile de fier vechi oblig? rematurile s? se reautorizeze
Regele fierului vechi din Romania este... un neamt
Regele fierului vechi din Romania este… un neamt

La prima vedere este o afacere simpla, care nu poate aduce cine stie ce profituri. Vorbim despre colectarea fierului vechi – sau, mai stiintific spus, colectarea deseurilor metalice, fie ele din fier sau din aluminiu, bronz, fonta, cupru si altele. Un business inconjurat de mult mister, si, uneori, cu o latura penala, daca ne gandim la nenumaratele furturi de componente din fier. Cine stapaneste insa piata legala?

Doi barbati din Buzau sunt cercetati de politisti dupa ce au fost identificati ca autori ai mai multor furturi de deseuri metalice. Politistii din Medgidia au prins in flagrant 23 de persoane la furat de fier vechi. Doi barbati din Cluj au fost arestati dupa ce au fost surprinsi cand incercau sa fure un container metalic, cu o macara si un trailer. Doi minori din Brasov sunt principalii suspecti in cazul unui furt de componente metalice de la sinele de cale ferata.

Pe magistrala Bucuresti-Constanta, hotii de fier vechi au implementat ,,furtul cadentat” (trece un tren, fura ce prind, apoi urmatorul tren nu mai poate trece) provocand astfel intarzieri tuturor trenurilor. Acestea sunt cateva exemple de stiri din presa locala din ianuarie 2013. Exemplele pot continua la nesfarsit – au devenit banale furturile de fier vechi. Nu este o noutate pentru nimeni ca se fura de la capace de canal la cabluri din cupru de la transporturile feroviare, sau chiar vagoane intregi. Sunt insa cativa mari castigatori in acest business, care ruleaza sute de milioane de euro si au profituri pe masura. Pentru ca dincolo de nesfarsita lupta cu hotii, se deruleaza una dintre cele mai prospere afaceri din Romania.

Cum cresc vanzarile
Povestea fierului vechi romanesc care pleaca din tara incepe in tulburii ani de dupa 1990, cand pe de o parte otelariile si-au redus extrem de mult activitatea, iar pe de alta parte au inceput privatizarile. Multe dintre acestea exact din acest motiv s-au facut: ca sa se taie tot ce este metal si sa se vanda. Insa tari care si-au dezvoltat constant industriile de prelucrare a fierului – Germania si Turcia sunt cele mai bune exemple –, au observant ca este mai ieftin sa cumpere materiale reciclabile decat sa investeasca in minerit, apoi in prelucrarea minereului, pentru a obtine fierul. Astfel, a aparut businessul cu fier vechi, iar in piata s-au format holdinguri care astazi fac bani grei din exportul de deseuri feroase sau neferoase.

Interesant este faptul ca tranzactiile cu fier vechi au crescut mai mult pe perioada crizei, fata de anii de crestere economica. In perioada 2005-2007, exporturile anuale de deseuri feroase operate prin Portul Constanta – principala poarta de export a fierului vechi – erau cuprinse intre 1,1 si 1,4 milioane de tone pe an, iar in 2010 acestea au ajuns la 1,8 milioane de tone, potrivit Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime” Constanta. Ne referim strict la fier vechi, nu si la deseuri din aluminiu sau cupru.

Cel mai mare nivel al exporturilor a fost atins in anul 2009, cand prin Constanta au trecut aproape doua milioane de tone de fier vechi, aproape dublu fata de anul 2005. Dar Portul Constanta nu este singura cale de export. Prin Braila se exporta anual intre 150.000 si 180.000 de tone de fier vechi. Astfel, exportul anual in anii de criza este de doua milioane de tone de fier vechi sau chiar mai mult. Daca este sa facem o comparatie cu exportul de grau al Romaniei, in 2011 tara noastra a vandut in afara granitelor aproape doua milioane de tone. Si vorbim despre un an agricol foarte bun, deci de o cantitate mare exportata. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, estima la sfarsitul anului trecut ca in 2012 s-au exportat in jur de 1,2-1,3 milioane de tone de grau. Mult mai putin decat fier vechi.

Tranzitul din perioada de criza este aproape de cel inregistrat in anii ’90, cand mai multe combinate au intrat in lichidare sau au fost privatizate doar pentru a fi dezmembrate. De-a lungul ultimilor 22 de ani, Romania a exportat peste 30 de milioane de tone de deseuri metalice, in valoare de peste 10 miliarde de euro. Este drept ca in anii ’90 fierul vechi era mult mai ieftin – se exporta chiar si cu 70 de dolari tona.

Iar daca vorbim despre valoarea fierului vechi exportat, aceasta este oricum mai mare decat a graului. Potrivit MetalPrices.com, fierul vechi se vinde la nivel global cu circa 375 de euro pe tona, in timp ce graul, cu aproximativ 260 de euro tona. Sa mai spunem ca exporturile totale ale Romaniei sunt in valoare de circa 45 miliarde de euro in 2012, conform estimarilor Institutului National de Statistica.

Cine sunt jucatorii
Cel mai mare jucator din piata, Rematholding, are o cifra de afaceri de circa 136 milioane euro si o cota de piata de aproximativ 10%. Compania are sediul principal langa Bucuresti, in Chitila, dar are filiale in toata tara. Rematholding recicleaza autoturismele casate prin Programul Rabla, dar colecteaza si de la persoane fizice sau firme mai mici diverse materiale reciclabile.

Dar nu este singurul pe piata fierului vechi. Cu filiale in Cluj, Sibiu, Baia Mare, Oradea, Timisoara etc, Rematinvest SRL acopera partea de vest a Romaniei. Remat Scholz SRL este prezenta in Drobeta Turnu Severin, Craiova, Slatina, dar si in orasele importante din Moldova. Interesant este faptul ca toate aceste companii sunt detinute, in parte sau total, de un mogul european al fierului vechi, omul de afaceri german Oliver Scholz. Compania sa (familia Scholz este la a cincea generatie in acest business), Scholz AG, are o cifra de afaceri de circa 4,5 miliarde de euro si este prezenta peste tot in lume. Numai in Romania, conform informatiilor publicate pe site-ul propriu, Scholz AG are 74 de sucursale, mai mici sau mai mari, in care se colecteaza deseuri metalice. Scholz AG este actionar majoritar la companiile Rematholding si Rematinvest, asa ca ocupa primele trei locuri in topul celor mai mari afaceri de acest tip din Romania.

Acestea sunt cele mai importante trei retele de colectori de deseuri – dar care, de fapt, apartin unui mare jucator -, dar sunt si altii mai mici, pentru ca este una dintre cele mai facile afaceri: nu trebuie sa ai decat un teren liber pe care sa depozitezi fierul pana vine un exportator de talia rematurilor sa-l ia. Jucatorii interni pot lua fierul vechi la preturi mult sub 1 leu pe kilogram, in functie de calitate, si au doar cheluieli de sortare si compactare.
Insa castigurile adevarate vin din diferentele dintre preturile fierului vechi de pe piata interna si cele externe. Pe piata interna, fierul vechi se vinde cu preturi cuprinse intre 200 si 270 de euro pe tona. Cel putin teoretic, cele mai bune preturi de pe piata interna sunt obtinute prin licitatii la Bursa Romana de Marfuri. Apoi, exportatorii vand cu cel putin 100 de euro mai scump pe pietele externe. Pretul mediu al fierului vechi, potrivit MetalPrices.com, este de circa 375 de euro pe tona. Si totul pleaca la export. Cei mai mari importatori de fier vechi din Romania sunt Turcia, Grecia, Germania, Bulgaria si Marea Britanie.

Se cam termina
Problema principala in acest business este ca fierul vechi se cam termina. „Nu mai sunt livrari atat de mari ca in anii trecuti, probabil ca nu prea mai sunt fabrici de taiat”, spune proprietarul unei mici afaceri de colectare a deseurilor feroase si neferoase din cartierul bucurestean Grivita. Doua varfuri au fost de-a lungul timpului, dupa cum spune antreprenorul. „Pe cel din anii ’90 nu l-am prins, pentru ca nu eram in bransa, insa a fost o perioada foarte buna la inceputul crizei”, mai spune acesta. Acum se colecteaza mai putin, dar si preturile sunt pe trend de scadere la nivel international.
Raman insa variante de nisa. Deseurile neferoase sunt mult mai scumpe decat fierul vechi, iar cerere exista din toata lumea. Acesta pare sa fie urmatorul „boom” din domeniul colectarii deseurilor metalice, iar cine va gasi cupru, aluminiu, bronz sau altceva va da lovitura.

REGELE VINE DIN GERMANIA
Omul de afaceri german Oliver Scholz detine o felie importanta din ceea ce inseamna afacerile cu deseuri metalice din Romania. Prin compania Scholz AG, inregistrata in Germania, controleaza cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca.

Companie Actionari Cifra de afaceri (2011, milioane de euro)
Rematholding Mihai Sofian, Scholz AG 136
Remat Scholz Scholz AG 122
Rematinvest Liviu Ciupe, Scholz AG 82
Remat Iasi Constantin Comanescu 50

Programul „Rabla”, gura de oxigen pentru industrie
In ultimii doi ani, prin programul „Rabla” au fost casate 305.964 de masini uzate, care au ajuns la colectorii de fier vechi. Numai in primele sase luni ale anului trecut au fost casate 31.106 de autovehicule, conform Ministerului Mediului.
Administratia Fondului pentru Mediu a alocat pentru Programul Rabla 2012, in doua etape, 171 de milioane de lei, suma care a permis scoaterea din uz a 45.000 de autovehicule mai vechi de zece ani.
In prima etapa a programului au fost alocati 114 milioane de lei pentru casarea a 30.000 de autovehicule, iar in etapa a doua, care a inceput in 8 august, au fost alocate alte 57 de milioane de lei pentru casarea a inca 15.000 de masini.
La un pret de 300 de euro pe tona si o greutate medie de o tona pentru fiecare masina casata, ar rezulta un total de circa 91 de milioane de euro obtinuti de rematuri strict din vanzarea celor peste 300.000 de masini casate in ultimii doi ani.
Conform reglementarilor, proprietarii de masini mai vechi de zece ani, dar obligatoriu in stare de functionare trebuie sa mearga la rematuri cu actele de proprietate si cu documentele de la politie din care sa rezulte radierea lor din circulatie. In baza acestor documente, masina veche este casata, in schimbul ei proprietarul primind un tichet cu valoarea de 3.800 de lei. Proprietarii de tichete fie le pot folosi la cumpararea unei masini noi, fie le pot vinde pe piata libera. In ultimii doi ani au fost cumparate 101.766 de masini noi, 40.269 dintre acestea fiind de productie romaneasca.

FABRICI DATE LA FIER VECHI
Fortus Iasi, Victoria Calan, Siderca Calarasi, PAL si CFA Braila, Moldomin – sunt doar cateva exemple de mari uzine sau combinate care au ajuns la fier vechi. O parte din Sidex Galati a avut aceeasi soarta. Orase monoindustriale, cum ar fi Balan, Victoria, Plopeni sau Cugir, au ramas cu activitate economica aproape de zero, dupa ce fabricile din zona au ajuns, cu totul, la fier vechi.

LEGISLATIA IN DOMENIU
Guvernul a interzis, in martie 2011, firmelor care colecteaza fier vechi sa achizitioneze de la persoane fizice metale feroase si neferoase utilizate in activitatea feroviara. Operatorii care nu respecta aceasta prevedere risca amenzi cuprinse intre 20.000 si 40.000 lei si chiar sa-si piarda autorizatia de functionare. Insa foamea de bani este atat de mare, incat unii colectori falsifica documentele pentru a justifica intrarile de astfel de materiale.

Insa ceva s-ar putea schimba. Vanzarea deseurilor feroase, neferoase, a celor electrice si electronice s-ar putea face numai dupa completarea unor documente privind identitatea vanzatorului, pentru a preveni astfel eventuale furturi, potrivit senatorilor din Comisia pentru Administratie a Senatului. In octombrie anul trecut, senatorii au adoptat un proiect de lege conform caruia cei care comercializeaza metale neferoase, precum si aliaje ale acestora, sunt obligati sa prezinte unitatii achizitoare, iar aceasta este obligata sa solicite si sa inregistreze datele de identificare: numele, prenumele, actul de identitate, seria si numarul, codul numeric personal, domiciliul in cazul vanzatorului persoana fizica, iar in cazul persoanelor juridice se vor prezenta denumirea, sediul, imputernicirea reprezentantului si certificatul de inmatriculare. Proiectul de lege este in lucru la Camera Deputatilor.

O PIATĂ DE 2 MILIARDE DE EURO
Colectarea fierului vechi este un domeniu in care afacerile se fac cu discretie – cei implicati in acest tip de business nu prea vor sa vorbeasca pe fata. Poate din cauza faptului ca uneori sunt „complici” la furturile de material (este greu de crezut, de exemplu, ca responsabilii unui centru de colectare nu observa ca au primit spre reciclare capace de canal), poate din cauza concurentei, dar mult mai probabil datorita sumelor care se vehiculeaza in aceasta industrie. Cele mai recente estimari arata ca piata fierului vechi este situata valoric undeva in tre un miliard si jumatate si doua miliarde de euro. Pentru comparatie, producatorii de lapte, ulei, paine si carne la un loc au vanzari de circa 3 miliarde de euro anual, deci piata fierului vechi este cel putin jumatate dintr-o felie mare a pietei alimentelor de baza din Romania. Iar asta in conditiile in care piata fierului vechi nu se produce nimic, doar se muta unele materiale de la un proprietar la altul si apoi catre Portul Constanta, de unde pleaca pe mare catre topitorii din Europa sau Asia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *