Registrul Zonelor Protejate a fost actualizat

0
140
Registrul Zonelor Protejate a fost actualizat
Registrul Zonelor Protejate a fost actualizat

Administratia Nationala „Apele Romane” a actualizat Registrul Zonelor Protejate aflat in stransa legatura cu resursele de apa

Registrul Zonelor Protejate reprezinta partea integranta a procesului de implementare a Directivei Cadru Apa si are un caracter dinamic datorita calendarelor specifice legislatiei care stau la baza categoriilor de zone protejate cuprinse in acest document.

Normele europene (cerintele Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE) impun statelor membre o inventariere periodica a zonelor protejate. In acest sens, conform articolului 6 si anexei IV din Directiva Cadru Apa, statele membre ale Uniunii Europene stabilesc si revizuiesc cate un registru al zonelor protejate pentru fiecare bazin hidrografic. Prin acest document se urmaresc zonele protejate ce au legatura cu resursele de apa.

Un aspect important in procesul de actualizare a acestor documente il reprezinta colaborarea Administratiilor Bazinale de Apa cu institute de cercetare, agentii de protectia mediului, operatori ai serviciilor de apa, autoritati locale.

Varianta actuala a registrelor zonelor protejate realizata de Administratiile Bazinale de Apa, precum si sinteza nationala a acestora realizata de Administratia Nationala „Apele Romane” au fost actualizate cu datele noi aparute in perioada 2011-2012, si cuprinde cinci categorii de zone protejate:

 zonele protejate pentru captarile de apa destinate potabilizarii
au fost inventariate toate captarile, atat din surse de suprafata cat si din surse subterane. De asemenea, au fost introduse si captarile noi de apa ale localitatilor care si-au realizat noi sisteme centralizate de alimentare cu apa cat si captarile proprii ale unitatilor din industria alimentara. La nivel national, numarul captarilor pentru alimentarea cu apa din surse de suprafata este de 303, iar a celor din surse subterane este de 2505. Numarul captarilor proprii ale unitatilor din industria alimentara din surse de suprafata este de 13, iar din surse subterane este de 279.

 zonele pentru protectia speciilor de pesti importante din punct de vedere economic au
avut in vedere identificarea zonelor in care se practica pescuitul comercial si a zonelor cu specii de pesti care au potential economic. Zonele in care s-a practicat pescuit comercial sunt reprezentate de lacurile de acumulare de pe raul Olt, acumularile Calimanesti, Movileni, Beresti, lacul de acumulare Stanca-Costesti, Delta Dunarii si complexul Razim-Sinoe pe o suprafata de 136964 ha si pe o lungime de 1849 km pe raul Prut, Dunare si Delta Dunarii, precum si in Marea Neagra, conform datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura. Pescuitul comercial in apele continentale s-a practicat pentru aproximativ 25 de specii de pesti, capturi mai insemnate inregistrandu-se pentru caras, platica, scrumbie, babusca, salau si crap. Pescuitul comercial in Marea Neagra s-a realizat in principal pentru 14 specii de pesti, capturi mai mari fiind pentru sprot, scrumbie, calcan, hamsie. Zonele cu specii de pesti care au potential economic au fost identificate pe cursurile de apa si lacurile din zona montana cu pastrav comun, lipan si lostrita. Lungimea totala a cursurilor de apa cu specii de pesti cu potential economic este de 12030,33 km, iar suprafata lacurilor de 9850,44 ha. La fel ca in registrele anterioare, la Marea Neagra sunt 4 zone pentru protectia speciilor de moluste importante din punct de vedere economic cu suprafata totala de 567 Mm2.

 zonele pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important cuprind ariile naturale
protejate de interes international, comunitar, national si local si care au legatura cu apa, respectiv rezervatii naturale si stiintifice, parcuri naturale si nationale, geoparcuri, rezervatii ale biosferei, situri Ramsar, situri Natura 2000, desemnate in conformitate cu legislatia
specifica la nivel international, european si national. Acestea reprezinta aproximativ 23% din suprafata tarii (inclusiv zona marina), fiind grupate in numar de 413 pe o suprafata de 57114 kmp.

 zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole au fost identificate de catre Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului pe baza evaluarii conditiilor naturale ale arealelor cu potential de transmitere a nitratilor din sistemul agricol catre resursele de apa.

Legislatia in vigoare prevede ca lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati sa fie reexaminata, revizuita sau completata o data la 4 ani.
In conformitate cu documentul de pozitie incheiat intre Romania si Comunitatea Europeana referitor la capitolul de mediu, finalizat in luna decembrie a anului 2004, tot teritoriul Romaniei a fost desemnat ca fiind zona sensibila la poluarea cu nutrienti. Aceasta decizie se concretizeaza in faptul ca aglomerarile cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti trebuie sa asigure o infrastructura pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permita epurarea avansata, mai ales in ceea ce priveste indepartarea nutrientilor (azot si fosfor).

 zonele de imbaiere au fost identificate, monitorizate si evaluate din punct de vedere al calitatii apei la nivelul spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral, iar lista acestora cuprinde 49 de zone de imbaiere la Marea Neagra. Totodata, registrul actual cuprinde si profilurile apelor de imbaiere stabilite pentru prima data in anul 2011, pe baza metodologiei recomandate de Comisia Europeana si in baza legislatiei in vigoare. Conformarea cu valorile obligatorii a fost de 100%, iar conformarea cu valorile ghid a crescut de la 8,2% in registrul anterior, la 87,8% in anul 2011.
“Administratia Nationala „Apele Romane” a realizat un pas important in procesul de implementare a Directivei Cadru Apa, directiva care are ca obiectiv principal atingerea “starii bune” a apelor, prin asigurarea unei cantitati si calitati corespunzatoare a acestor resurse. Acest lucru se traduce prin mentinerea si imbunatatirea standardului de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii, precum si asigurarea cerintelor ecosistemelor acvatice” a declarat directorul ANAR, domnul Vasile PINTILIE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here