Corespondenta din Bruxelles – Uniunea Europeana va avea un regulament pentru promovarea conservarii stocurilor de pesti, de reducere a capturilor aruncate inapoi in mare si de protectie a habitatelor marine vulnerabile din apele comunitare altele decat Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana.
Propunea de regulament a fost adoptata de Comisia Europeana, obiectivul sau fiind de a stabili principiile generale care stau la baza tuturor masurilor tehnice aferente acestor ape, precum si cateva masuri specifice aplicabile permanent in toate zonele. Ulterior se vor stabili, printr-o serie de regulamente ale Comisiei, norme mai specifice, adaptate la conditiile locale, pentru zonele de pescuit care intra sub incidenta diferitelor consilii consultative regionale. Aceasta abordare ar trebui sa permita instituirea unui cadru tehnic nu doar mai clar si mai simplu pentru domeniul pescuitului din UE, ci si a unuia mai bine adaptat la diversitatea ecosistemelor si mai receptiv la observatiile partilor interesate. Simplificarea masurilor tehnice care reglementeaza activitatile de pescuit de pe coasta atlantica a Europei a fost indelung asteptata. Masurile tehnice reprezinta un instrument esential nu doar pentru conservarea stocurilor in general, ci si, in particular, pentru lupta in scopul de a reduce la minimum capturile aruncate inapoi in mare si de a garanta ca activitatile de pescuit ale UE respecta mediul inconjurator.
Prin adoptarea unei abordari la nivel regional, Comisia va putea evita capcana microgestionarii si va putea garanta ca masurile specifice adoptate sunt cu adevarat adecvate conditiilor existente in diferite zone de pescuit. La elaborarea acestei propunerii, Comisia a tinut seama de o serie de factori cu scopul de a reduce complexitatea sistemului actual, in care exista masuri similare dispersate intr-o mare diversitate de texte. In mod special, reducerea capturilor aruncate inapoi in mare si protejarea mediului sunt incluse, in prezent, printre obiectivele principale, alaturi de conservarea generala a stocurilor si protectia puietului.
Comisia a luat, de asemenea, in considerare necesitatea garantarii ca toate masurile sunt controlabile si ca acestea ii ajuta pe pescari sa isi reduca costurile in loc de a le mari. Printre masurile noi care sunt introduse in aceasta propunere, in special in scopul reducerii capturilor aruncate inapoi in mare, si care se vor aplica in toata Marea Nordului si in tot Atlanticul de nord-est se numara: dispozitii care permit statelor membre sa realizeze inchiderea in timp real a zonelor in care se detecteaza concentrari mari de puiet, pe perioade de pana la 10 zile; reducerea numarului de specii carora li se aplica o dimensiune minima de debarcare, in vederea concentrarii pe speciile-tinta ale zonelor de pescuit in cauza; aplicarea generala a normei Organizatiei de pescuit in Atlanticul de nord-vest (NAFO), conform careia nava trebuie sa isi schimbe uneltele sau sa paraseasca zona atunci cand cantitatea de peste sub dimensiunile minime legale depaseste 10% din capturile dintr-o specie tinta; o flexibilitate mai mare in aplicarea normelor privind capturile accidentale care sunt destinate sa descurajeze aruncarea capturilor inapoi in mare.
De asemenea, statele membre si consiliile consultative regionale (CCR) vor avea acum posibilitatea de a prezenta Comisiei planurile de reducere a capturilor aruncate inapoi in mare care, daca sunt acceptate, ar putea avea ca rezultat derogari de la anumite masuri tehnice. Propunerea de regulament al Consiliului va fi insotita de regulamente mai detaliate ale Comisiei de stabilire a normelor aplicabile Marii Nordului, apelor de nord-vest, apelor de sud-vest si zonelor de pescuit acoperite de CCR pentru rezervele de pesti pelagici. Pentru Guyana Franceza se va elabora, de asemenea, un regulament distinct al Comisiei. In zilele urmatoare, Comisia va initia consultari cu statele membre si cu consiliile consultative regionale pe tema posibilului continut al acestor regulamente mai detaliate. Alaturi de limitarile de captura si de efort, masurile tehnice joaca un rol crucial in garantarea sustenabilitatii activitatilor de pescuit si sunt utile mai ales in ceea ce priveste protejarea stocurilor de pesti care se afla in anumite stadii de dezvoltare (puiet, reproducere). In general, aceste masuri cuprind, de exemplu, dispozitii privind dimensiunile minime de debarcare, norme de reglementare a dimensiunii ochiurilor de plasa si a componentei capturilor, a zonelor si a sezoanelor in care pescuitul este interzis, precum si a tipurilor de unelte de pescuit care se pot sau nu se pot utiliza.
Sursa: Universul Padurii
