Republica Poldova a pierdut cel putin un miliard de lei numai din arendarea padurilor

Statul a pierdut cel putin un miliard de lei numai din arendarea padurilor
Statul a pierdut cel putin un miliard de lei numai din arendarea padurilor

In ultimii cinci ani tot mai multe suprafete de padure au fost arendate, distruse, iar in inima lor au fost construite adevarate castele.

Despre acest fenomen, dar si despre legislatia care lasa loc pentru ilegalitati in domeniul silvic am discutat cu ecologistul Alecu Renita, directorul publicatiei „Natura”.

– Cum caracterizati starea actuala a mediului din R. Moldova?
– Toate problemele abordate acum un sfert de secol nu si-au pierdut din actualitate. Si o spun cu tristete, fiindca daca ele erau solutionate si-ar fi pierdut actualitatea. Partea cea mai proasta este ca multe din aceste probleme vor continua sa fie actuale.

Avem o mostenire sovietica dezastruoasa. Uniunea Sovietica a lasat aici prapad. Practic toate solurile au fost otravite. S-a luat totul de la solurile noastre, fara sa ne intereseze ce-o sa fie maine, poimaine. De aceea solurile noastre au intrat in incapacitatea de a mai produce mult. Terenuri care au avut pana la 5% humus, acum au sub jumatate din procentaj. Pe timpul sovietic s-au uscat baltile, garlele, helesteiele, tot ceea ce se numesc zonele umede, peste 200 mii ha. Zonele umede sunt cele mai bune filtre biologice pe care comunistii le-au distrus in timpul ocupatiei sovietice. Apoi s-a facut o agricultura total straina de protectia solului.

Mai mult, dupa 20 de ani de chimizare din cele peste 3500 de paraiase si raulete nu mai avem unul in conformitate cu standardele de mediu. In prezent 80% din populatia rurala nu are acces la apa potabila de calitate. Si este foarte important ca statul sa ajute comunitatile rurale sa aiba acces la apa de calitate.

Dar o problema majora este atitudinea oamenilor. Noi tragem clopotul de un sfert de secol despre necesitatea introducerii in sistemul de invatamant a educatiei ecologice. Elevul, cetateanul de maine, trebuie sa aiba cunostintele necesare, astfel el se comporta ca un barbar in mediul natural. In ansamblu, pentru binele tuturor trebuie sa mergem pe politici preventive, nu sa actionam post factum.

– Cu zeci de ani in urma aveam paduri de stejar, de fag, de conifere. Ce-a mai ramas din padurile de odinioara?
– Padure in adevaratul sens al cuvantului nu exista, exista trupuri de padure. Noi avem peste 800. Atunci cand a fost dezmembrata Moldova istorica, peste 30% din teritoriile Basarabiei erau acoperite cu paduri seculare. Si in secolul al XIX-lea stejarul moldovenesc secular mergea la flota tarista. Aici s-a cosit totul, iar suprafata impadurita a scazut sub 10%. Tot ce era mai valoros s-a taiat. In 1990 la noi era sub 8.5% din suprafata impadurita, iar o suprafata impadurita este o padure in perspectiva, dar ea devine padure dupa 30-40 de ani.

Acum trebuie sa mergem pe doua directii. Pe de o parte sa refacem ecosistemele degradate, sa le innobilam cu speciile autohtone si, in primul rand cu stejar, pe de alta parte sa extindem Fondul Forestier National. In contextul schimbarilor climatice e necesar sa avem o strategie de protectie a acestui pamant, a acestei populatii, iar padurile joaca un rol cheie aici. Pentru ca numai tarile care vor avea suprafete mari de paduri, nu mai putin de un sfert din teritoriu, o sa poata sa-si asigure securitatea ecologica. Fiindca azi ceea ce vedem noi in raionul Cahul, ma refer la desertificare, in 10 ani o sa fie in raionul Briceni. Trebuie sa ne imaginam ca peisajul se va schimba dramatic, agricultura va intra intr-o etapa dramatica, multe specii nu vor mai putea fi cultivate si acestea nu sunt scenarii SF.

Noi vorbim de foarte mult timp despre un comportament barbar fata de fondul forestier national si de faptul ca „Moldsilva” s-a transformat dintr-un aparator al padurilor intr-un negustor specializat pe vinderea padurilor. Am in vedere un regulament al lui Tarlev prin care e prevazuta darea in arenda a padurilor. Prin Constitutia din 1994 e stabilit ca padurile sunt un bun public si apartin statului, deci nu pot fi privatizate. Dar cand s-a intrat in hora vesela a privatizarilor micii nemultumiti s-au uitat si spre paduri. Si atunci ei au elaborat acest regulament anticonstitutional. Prin acesta se privatizeaza practic fondul forestier, o privatizare camuflata. Personal am scris inca anul trecut o scrisoare deschisa catre conducerea republicii, prin care am rugat sa abroge acest regulament. Astfel am localiza procesul inceput de nesatulii de ieri si de azi. Pana in prezent s-au instrainat circa 11,7 mii de hectare in scopuri cinegetice si reactive. Asta constituie deja 4.4% din fondul forestier. Un simplu calcul ne arata ca, in contextul in care un hectar de padure data in scopuri recreative are in medie 200 de metri steri de lemn, iar un metru ster de lemn costa circa 2500 de lei, numai lemnul de pe un hectar de padure costa circa jumatate de milion de lei, facand abstractie de celelalte bogatii pe care le ofera padurea. Daca inmultim la o mie de ha, noi obtinem 500 de milioane de lei prejudiciu adus statului de catre „Moldsilva” care intocmeste contractele de arenda si care e obligata sa supravegheze integritatea padurilor arendate. Aceasta este adevarata economie tenebra. Si daca noi avem astazi date in scopuri recreative circa 2 mii ha, prejudiciul se ridica la peste 1 mlrd. de lei. Si atunci ne intrebam, asta este politica statului in domeniul forestier?

Eu am propus conducerii ca toti cei care vor sa participe la crearea unor zone de agrement si recreere, sa se duca in satele noastre pustii si imbatranite, si sa ia o mahala, s-o transforme intr-un centru de recreere, sa aduca acolo apa, gaz, drum, internet, dar nu sa distruga padurile. Personal le ofer harta a cel putin 300 de localitati pitoresti din republica care oricand pot dobandi statut de localitate etnografica, turistica. Acolo sa-si demonstreze patriotismul. Acest regulament trebuie abrogat, iar fiecare contract semnat pana acum sa fie verificat si facut public. Tariful pentru un hectar de padure ar trebui sa reiasa din costul real al unui hectar si nu cum este astazi de 4 mii de lei pe an.

– Considerati ca legislatia in domeniul silvic trebuie revazuta, reformata?
– Codul silvic elaborat in anii 90 era un cod bun, gandit in favoarea padurilor. Din pacate, baietii smecheri s-au bagat si mai ales in perioada comunistilor s-a intervenit cu amendamente, iar tot ce a fost bun in el a fost revizuit. In 2006, ei au bagat ideea de dare in arenda a padurilor in scopuri recreative, ca ulterior sa emita si acest regulament anticonstitutional. Toate acestea trebuie sa fie anulate.

– Se dau in Moldova amenzi cand vine vorba de ecologie sau, si aici, legea exista doar pe hartie?
– Abordarile institutiilor de stat nu sunt eficiente. Cei care trebuie sa faca asta nu vor, fiindca o parte din costul contraventiei se duce in buzunarul lor. Si mai este o abordare tipic sovietica, o forma de lasitate, ca zic: „noi nu putem sa-i amendam pentru ca lumea este saraca”. In realitate, el nu vrea sa-si faca meseria. In ansamblu, psihologia este ca lumea e saraca. Noi trebuie sa ne debarasam de asemenea abordare. Faptul ca esti sarac nu inseamna ca trebuie sa nu respecti niste reguli. Amenzile trebuie sa fie ca-n Europa, iar astfel noi i-am descuraja pe cei care incearca sa-si bata joc de un bun public. Daca nu au bani – exista munca in folosul comunitatii. Sa planteze fasii forestiere.

O alta problema este justitia. Inspectorii de mediu fac multe dosare, au fost ani cand s-au facut si peste 14 mii de dosare pentru incalcarea legislatiei de mediu, dar cand au ajuns in judecata, nici un sfert din ele nu au avut finalitate. Justitia trebuie sa functioneze, nu sa descurajeze inspectoratul care aduce mii de dosare anual. Si pana nu o sa se insanatoseasca justitia noi nu putem misca lucrurile inainte.

– Sa inteleg ca in ultimii ani a inflorit bine-merci o adevarata mafie a padurilor, iar coruptia este omniprezenta si in acest domeniu, care aparent n-ar avea legatura?
– Este clar ca padurile inseamna profit, numai masa lemnoasa de pe un hectar de padure costa peste jumatate de milion de lei. Deci, bogatiile se ridica la milioane. Si acolo unde sunt bani apar si baietii smecheri. Se stie cat costa la negru parcele de padure, si, evident, nu este 4 mii de lei cat este oficial arenda pe un hectar.

– Ce riscam sa se intample in urmatorii ani daca autoritatile vor continua sa aiba aceeasi atitudine nepasatoare fata de mediu, fata de fondul forestier si daca nu vor fi facute modificarile legislative mentionate mai sus?
– Deja 4.4% din suprafete sunt arendate si poftele cresc in continuare. Daca nu va fi abrogat acest regulament vom pierde fondul forestier. De aceea noi si strigam sa se trezeasca lumea. Se face o nedreptate la cele peste 3.5 milioane de moldoveni, nu doar padurii. Cetateanul trebuie sa devina factorul-cheie in protectia mediului. El este cel asupra caruia se rasfrange in final atitudinea barbara a omului fata de natura. Peste 70% dintre cele mai frecvente maladii in Moldova sunt legate de degradarea mediului, de calitatea apei, de calitatea produselor consumate, si atunci noi trebuie sa ne ridicam si sa ne aparam.

– Care vor fi avantajele apropierii RM de UE pentru mediul inconjurator?
– Tot spatiul Uniunii Europene are niste rigori extraordinare in privinta protectiei mediului si a resurselor naturale. Si eu sunt convins ca odata cu aderarea RM la UE lucrurile se vor schimba din radacina. Europa a oferit suficiente modele de dezvoltate care asigura un echilibru dintre interesele ecologice, economice si sociale. Moldova nu are alternative. Repet: sunt convins ca directivele UE legate de apa, de paduri, de deseuri toate o sa devina parte integrata a politicilor tarii, iar ecologia nu va mai fi ignorata. Solutii exista, iar cei care-si bat joc de natura sa stie ca o sa plateasca amenzi usturatoare. Cetatenii nu au de ce sa se teama de UE, fiindca numai UE ne poate ajuta sa reinviem ecosistemele moldave, iar o natura reinviata si sanatoasa inseamna o populatie energica si sanatoasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *