Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi, a participat joi, 12 iunie, la Consiliul de Mediu al Uniunii Europene ce s-a desfasurat la Luxembourg. In cadrul Consiliului s-a adoptat propunerea de modificare a Directivei 2001/ 18/ CE in ceea ce priveste posibilitatea statelor membre de a restrictiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor.
Consiliul, ce reuneste ministri ai mediului din Statele Membre, este principalul organism de decizie al Uniunii Europene si are rolul de a supraveghea dezvoltarea durabila armonioasa si echilibrata a activitatilor economice si sociale cu respectarea legislatiei si standardelor pentru protectia mediului.
Inaintea Consiliului de Mediu, ministrul Attila KORODI a luat parte si la reuniunea Visegrád+ (grup format din Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia +Romania si Bulgaria), in cadrul careia s-a decis ca, pe langa actiunea comuna pe pachetul clima-energie, sa se demareze si discutii tehnice pentru armonizarea prioritatilor privind pachetul calitatea aerului si pachetul privind managementul deseurilor, in vederea analizarii posibilitatii de creare a unei pozitii armonizate comune.
In cadrul Consiliului de Mediu s-a adoptat propunerea de modificare a Directivei 2001/ 18/ CE in ceea ce priveste posibilitatea statelor membre de a restrictiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, au fost dezbateri privind Cadrul 2030 pentru energie si schimbari climatice, programul ‘Aer curat pentru Europa’ si s-au adoptat concluziile Consiliului referitoare la Conventia privind diversitatea biologica.
Romania sustine adoptarea propunerii de modificare a Directivei 2001/ 18/ CE deoarece ‘reprezinta un pas inainte in imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul OMG-urilor’ a subliniat, in alocutiunea sa, ministrul Attila KORODI. Utilizand acest instrument juridic Statele Membre vor putea decide in ceea ce priveste interzicerea cultivarii OMG-urilor la nivel national (pe intreaga suprafata a tarii sau in anumite zone) luand in considerare politicile de mediu si agricole nationale. Acordul de azi reprezinta o realizare majora pentru continuarea discutiilor cu Parlamentul European, sub viitoarea Presedintie italiana a Consiliului, in vederea adoptarii formale a acestui act juridic.
In ceea ce priveste Cadrul 2030 pentru energie si schimbari climatice au avut loc discutii referitoare la sectoarele care au potential semnificativ de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, la nivelul UE, in perspectiva anului 2030. De asemenea s-au discutat tipurile de politici si instrumente UE care pot contribui la asigurarea necesitatilor investitionale ale Cadrului 2030 pentru energie si clima.
‘Cadrul 2030 marcheaza modelul de dezvoltare economica a Uniunii in urmatoarele decenii si trebuie sa reprezinte o oportunitate pentru toate statele membre. Masurile pe care le vom adopta trebuie sa sprijine actiunea impotriva schimbarilor climatice si, in acelasi timp, sa sustina activitatea economica si sa aduca beneficii cetatenilor europeni’, a precizat ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice.
Pe de alta parte, Attila KORODI a mentionat ca ‘trebuie sa acordam atentie sectoarelor industrial, energetic si rezidential, avand in vedere potentialul semnificativ al acestora de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. De asemenea este nevoie de un cadru prin care sa poata fi definite masuri de sprijin adecvate pentru statele membre, in conditii de concurenta libera si echitabila in intreaga Uniune’. De asemenea, in alocutiunea sa, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice a subliniat faptul ca, ‘pentru avansarea negocierilor este importanta prezentarea de elemente suplimentare, asa cum a cerut si Consiliul European din luna martie. Printre aceste elemente sunt importante evaluarile de impact la nivelul fiecarui stat membru. Comisia trebuie sa continue eforturile in aceasta directie’.
Un alt subiect abordat in cadrul Consiliului de Mediu a fost programul ‘Aer curat pentru Europa’ ce are ca obiectiv imbunatatirea gestionarii calitatii aerului prin actualizarea legislatiei existente in scopul reducerii, intr-o masura mai mare decat in prezent, a emisiilor nocive specifice industriei, transportului, energiei si agriculturii. Se intentioneaza diminuarea impactului acestor sectoare asupra sanatatii umane si a mediului. In acest context, ministrii au discutat aspecte privind instalatiile medii de ardere si plafoanele nationale de emisii. ‘Romania intelege necesitatea stabilirii unor obiective ambitioase privind calitatea aerului, dar considera ca masurile propuse trebuie mai bine analizate din perspectiva costurilor si a beneficiilor, pentru a evita efecte economice negative’, a afirmat ministrul KORODI.
Tot in cadrul Consiliului, ministrii mediului din Statele Membre au adoptat concluziile Consiliului privind biodiversitatea ce vor reprezenta mandatul UE pentru cea de-a 12-a Reuniune a Conferintei Partilor la Conventia Diversitatea Biologica.
