Resurse energetice. Incalzirea globala

0
67
Resurse energetice. Incalzirea globala

Unii experti prezic ca in 50 de ani resursele de petrol si gaze naturale ale planetei se vor epuiza, sau cel putin vor fi atat de saracite incat pretul pentru extractie va fi mult prea mare. Cum vom face fata provocarilor energetice ale viitorului? Dar incalzirii globale?

Energia

Este ca si cum am vinde acum bijuteriile familiei la un pret redus pentru a putea merge cu masina, pentru a porni aerul conditionat si pentru a ne incalzi biroul, casa si magazinul, uitand insa ca poate nepotii nostri nu se vor mai putea bucura de acest lux.

Cu o jumatate de secol in urma, energia nucleara – energia obtinuta de pe urma reactiilor de fisiune nucleara – era salutata ca noua sursa de energie a viitorului. O serie de accidente i-au facut insa pe oameni precauti in legatura cu siguranta lor. Desigur, este posibil sa proiectam in mod progresiv mai multe sisteme de siguranta pentru anticiparea diverselor „scenarii de criza”, dar acest lucru nu linisteste intotdeauna publicul.

Ecologistii, la randul lor, au propus incalzirea pe baza de energie solara, energia eoliana si a mareelor. Acestea pot ajuta la cresterea numerica a surselor de energie, dar pentru multe tari nu vor oferi niciodata o solutie universala. Energia solara poate functiona bine in Africa, dar este mai putin atractiva in Canada si in nordul Statelor Unite. Energia mareelor poate furniza o cantitate considerabila de energie in cateva locuri din lume, dar este cu greu aplicabila in Elvetia, de exemplu! Arderea biomasei (de exemplu, arderea lemnului sau transformarea biomaterialelor in alcool sau metan) este o alta posibilitate. Insa cererea de hrana este in crestere, ceea ce va duce la concurenta pentru utilizarea terenurilor.

Anii ’80 au fost caracterizati de o mare criza energetica. Pretul petrolului crescuse si am inteles ca lumea ar putea fi santajata de catre natiunile producatoare de petrol. Raspunsul in acel moment a fost „eficienta energetica”. Dar in loc sa facem sacrificii personale pentru a consuma mai putina energie, am preferat o eficientizare a consumului fara durere sau neplaceri personale si, atunci cand a fost posibil, ajutorul unor subventii guvernamentale. Ne-am redus astfel facturile la incalzire cu ajutorul izolarilor si garniturilor de etansare. Producatorii de masini, la randul lor, au venit pe piata cu modele mai mici si cu motoare mai eficiente care puteau satisface in continuare dorinta noastra de automobile ca mijloace de fantezie si fuga.

Si totusi acest exercitiu de eficientizare nu a fost complet nedureros. Am invatat ca odata ce o casa este complet sigilata impotriva vremii reci, aerul nu mai circula atat de bine. Radonul provenit din pamant poate ramane intr-o casa impreuna cu vaporii produsi de adezivi, materiale plastice, vopseluri, masticuri si, de exemplu, izolatia Formica. Rezultatul a fost ca putinul salvat pe facturile de combustibil, a fost platit cu pretul alergiilor si bolilor sistemului imunitar.

Atunci cand se vorbeste despre eficientizarea consumului de energie nu exista castiguri fara putina durere. Oamenii trebuie sa isi dea seama ca este intr-adevar posibil sa folosesti mai putina energie pentru care sacrificiul implicat sa nu fie prea mare. Toate casele din satul italian in care traiesc au o alimentare electrica care, la standardele de tensiune electrica din SUA, reprezinta echivalentul a mai putin de 40 de wati. Casa in care am locuit inainte, in Canada, avea o alimentare de 200 de wati, care imi permitea sa ma rasfat cu diferite dispozitive consumatoare de energie si care par cu siguranta sa faca viata mai usoara. Acum sunt mult mai atent sa nu suprasolicit alimentarea limitata a casei. Nu las dispozitivele electrice in functiune si imi amintesc sa sting lumina atunci cand plec din camera. Atunci cand merg la micile magazine din sat observ ca vanzatorul pune o haina mai groasa sau un pulover pe el in loc sa porneasca incalzirea. Si avand o vreme foarte calda vara si o briza constanta iarna, nimeni nu are nevoie de un uscator pentru haine. Toate acestea pot parea lucruri minore, dar multiplicate la cateva milioane de oameni, cantitatea de energie economisita ar fi considerabila.

Viitorul este nesigur. Poate ca va trebui cu adevarat sa strangem cureaua si sa ne mobilizam resursele pentru a face fata provocarilor energetice. Unii observatori pentru energie sunt de parere ca ceea ce a mai ramas din combustibilii fosili ar trebui rezervat pentru agricultura si pentru industriile de baza. Unii futurologi sustin ca o criza de energie ar putea fi atat de grava incat sa necesite mobilizarea unor parti intregi de populatie, asa cum s-a intamplat in timpul crizei care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Cine poate sti daca la un moment dat in viitor nu vom fi nevoiti sa renuntam la automobile si sa ne alaturam cluburilor auto? Transportul aerian rapid va deveni un lux din ce in ce mai scump. Economistul Lothar Mayer sugereaza ca fiecarui copil sa i se dea un card inteligent (un cip electronic) care sa arate cat din resursele naturale ale Pamantului i-au fost alocate. El ar putea astfel sa decida asupra modului in care sa foloseasca energia respectiva in timpul vietii sale – pe o masina, o singura calatorie intr-o aeronava, incalzirea locuintei etc.

Incalzirea globala

Cu aproximativ 10.000 de ani in urma, populatia lumii s-au confruntat cu o schimbare climatica majora pe masura ce ghetarii avansau si acopereau mare parte a Europei nordice, Rusia si America de Nord. Rezultatul a fost o migratiune masiva a populatiei, urmata de o reintoarcere odata cu topirea ghetii. Aceasta era glaciara a reprezentat, de asemenea, o oportunitate pentru grupuri de vanatori asiatici care au traversat podurile de gheata care legau acel continent de Alaska. De acolo ei s-au imprastiat pe continentul american (probabil ca alte grupuri au colonizat cele doua Americi chiar mai devreme).

Au mai existat ere glaciare importante si inainte, in timpul pleistocenului, la fel cum au existat si ere glaciare mici in alte timpuri istorice. Intr-una din cele mici, Tamisa a inghetat atat de rau incat londonezii puteau tine targurile de iarna pe rau. In mod similar, pe masura ce cantitatea de energie furnizata de Soare s-a schimbat, au existat perioade de incalzire. Chiar acum suntem in fata unei astfel perioade de incalzire globala care ar putea avea ca rezultat perturbari climatice importante. Din nou, acesta este pretul pe care trebuie sa il platim pentru tot progresul si consumul din timpul secolului XX.

Un anumit procent din lumina solara care cade pe suprafata Pamantului este reflectat inapoi, in adancul spatiului. Dar gazele care apar in mod natural in atmosfera superioara, inclusiv dioxid de carbon, metan si protoxid de azot, capteaza aceasta radiatie reflectata si o directioneaza inapoi spre Pamant. Efectul este asemanator celui provocat de geamurile din sticla ale serelor care fac astfel ca temperatura din interior sa fie mai mare decat cea din exterior. De aici provine expresia de „efect de sera”.

De la inceputul industrializarii si odata cu larga raspandire a procesului de ardere a combustibililor fosili – carbune, petrol, benzina si gaze naturale – continutul de dioxid de carbon din atmosfera Pamantului a crescut semnificativ. Consecinta naturala este incalzirea globala. Unii cercetatori previzioneaza o crestere a temperaturii cu 5°C in urmatorii 50 de ani, ceea ce ne duce la momentul in care aceiasi combustibili se vor termina!

Cinci grade nu par chiar atat de mult. In general, aceasta va insemna ierni mai calduroase si veri mai fierbinti. Nu pare un pret foarte mare de platit, insa efectul per ansamblu ar putea fi mult mai dramatic. Pentru inceput, incalzirea nu va fi uniforma in toate partile globului; mai degraba vor aparea mai multe perturbatii climatice majore localizate. In timp ce o zona va suferi de seceta, o alta va experimenta precipitatii extrem de crescute. Topirea calotelor glaciare si a ghetarilor va elibera o cantitate enorma de apa proaspata, ceea ce va avea ca rezultat cresterea nivelurilor oceanelor lumii, provocand inundatii ale zonelor de coasta si posibile inundatii ale oraselor costale. De asemenea, o combinatie de schimbari climatice si afluxul de apa proaspata, mai putin densa, poate modifica fluxul curentilor oceanici. O preocupare importanta este Curentul Golfului (Gulf Stream, cunoscut si sub numele de Curentul Nord-Atlantic). Daca si-ar schimba directia, in timp ce restul lumii s-ar incalzi, Europa nordica ar putea fi aruncata intr-o mica era glaciara.

Un alt motiv de ingrijorare este rapiditatea acestei incalziri. Echilibrele ecologice ale animalelor, insectelor, plantelor si copacilor sunt tolerante la schimbari climatice minore. Dar daca temperatura ar creste prea repede si prea mult, intregul ecosistem ar putea fi in pericol. Multe plante se inmultesc prin seminte in fiecare an; asadar nu le va fi prea greu sa migreze si sa se stabileasca in regiuni nisa mai reci. Acest lucru nu se aplica insa si copacilor. Schimbarile climatice din trecut au fost suficient de lente pentru a le da timp acestora sa se multe in regiuni mai potrivite. Dar o crestere a temperaturii care s-ar produce in doar cateva decenii ar putea distruge unele paduri si resurse ecologice importante.

Guvernele lumii au fost avertizate in legatura cu posibilitatea incalzirii globale si vorbesc despre modalitati de a reduce cantitatile de dioxid de carbon eliberate in atmosfera. Doar timpul ne va spune cat de eficiente vor fi aceste masuri, daca ele vor fi puse in practica.

Concluzii

Acest capitol a atins doar cateva dintre problemele, pericolele si „perturbarile” cu care ne confruntam fiecare dintre noi, dar si viata noastra colectiva de pe aceasta planeta. Am fi putut la fel de bine sa exploram problematica alimentelor modificate genetic, criza resurselor de apa, gestionarea deseurilor nucleare si o multime de alte chestiuni. Dar in toate aceste cazuri, principiile generale implicate sunt mai mult sau mai putin aceleasi. Ne confruntam cu o serie de probleme ecologice si de mediu provocate de catre neglijenta umana si nechibzuinta. Producem in mod constant noi tehnologii, dar nu putem prezice cu o certitudine de 100% care va fi impactul lor asupra societatii noastre si asupra mediului. Unele informatii ne vor lipsi intotdeauna. Unele riscuri nu vor putea fi prevazute. Unele implicatii ar putea fi mult mai semnificative decat ne-am astepta.

Ce putem face daca nu putem avea controlul total asupra lumii de langa noi? Care este rostul planurilor si politicilor daca nu putem sti cu adevarat viitorul? Daca am fi fost binecuvantati cu intelegerea prealabila a efectelor posibile ale actiunilor noastre, am fi putut face ceva pentru a evita criza cu care ne confruntam acum?

Cred ca raspunsul este sa ne uitam la modelul propriu naturii. Viata supravietuieste pe aceasta planeta intr-o varietate larga de locuri extrem de improbabile – in adancul oceanelor, unde nu patrunde nicio raza de lumina, in interiorul vulcanilor, in interiorul reactoarelor nucleare. Viata a supravietuit schimbarilor climatice dramatice din trecut. Bolile, care reprezinta o expresie a versatilitatii vietii, gasesc modalitati de a supravietui antibioticelor si dezinfectantelor noastre.

Natura castiga intotdeauna datorita diversitatii si abundentei. Natura supravietuieste din aceleasi motive care i-ar frustra in intregime pe oamenii de afaceri – face duplicate infinite si abunda in redundanta. Privind-o, natura pare fara speranta datorita ineficientei si dezorganizarii. Este nevoie de un singur spermatozoid pentru a fertiliza un ovul uman, si totusi barbatul produce sute de mii la fiecare ejaculare.

Uitati-va la orice margine de drum si veti observa numarul mare de ierburi, buruieni si flori diferite. Luati un pumn de pamant si observati toate organismele minuscule care se agita. Natura este abundenta. Natura produce in exces. Natura nu se multumeste sa produca un singur fel de pasare, peste sau planta, ci erupe in varietati infinite. Ridicati o piatra, plimbati-va in padure, strapungeti un copac mort si veti gasi ecosisteme in cadrul altor ecosisteme, toate legate unele de altele in retele complexe de simbioze si sprijin reciproc.

Acesta este motivul pentru care natura supravietuieste. Natura nu produce un singur soi de mar, cartof sau grau, ci o multitudine, si in vreme ce un soi poate fi vulnerabil la atacul unei anumite boli, celelalte pot fi rezistente. Atunci cand ciupercile, bolile sau insectele ataca un camp sau o livada, recolta pentru un an intreg poate fi distrusa. Dar daca aceluiasi camp i se permite sa creasca salbatic, sau cu o gama mai larga de pomi fructiferi si culturi, atunci doar o parte din ceea ce s-a cultivat ar fi distrusa.

Natura isi pastreaza optiunile deschise. Natura ia in calcul toate variantele de lucru. Natura nu isi face un singur plan principal, ci mai multe. Natura nu are o politica exclusiva pentru viitor. De aici putem invata o lectie importanta. Desigur, trebuie sa ne facem planuri si politici, dar pe masura ce le facem trebuie sa constientizam ca anumite elemente din orice situatie se afla dincolo de controlul nostru si ca niciun plan sau politica nu poate fi atat de comprehensiva incat sa ia in calcul toate posibilitatile pentru viitor. Politicile si organizatiile noastre ar trebui sa aiba aceeasi flexibilitate incorporata ca si cea aratata de natura.

In mod ironic, in ultima instanta cu totii trebuie sa fim mult mai ineficienti. Poate ca ar fi o idee buna sa avem unul sau doi visatori in fiecare afacere – poate ca ei nu vor produce la fel de mult ca ceilalti, dar intr-o buna zi intuitia si viziunea lor ar putea fi importante. Poate ca este folositor sa avem pe langa noi un excentric ciudat, cineva care nu se potriveste deoarece gandirea sa este diferita de cea a tuturor celorlalti. Cu toate acestea, atunci cand o situatie se schimba intr-un fel neasteptat, poate ca tocmai aceasta gandire neconventionala ar putea fi salvatoare. Poate ca nu totul ar trebui sa fie contabilizat intr-o organizatie. Daca vrem sa fim capabili de a ne adapta schimbarii, atunci trebuie sa avem spatiu de manevra.

Inventivitatea si creativitatea umana nu cunosc limite. Avem nevoie ca organizatiile, guvernele si abordarile noastre de viitor sa reflecte macar putin din geniul propriu noua.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here