Topirea gheturilor scoate resursele minerale ale Groenlandei la indemana celor 60 000 de locuitori care pana acum traiau aproape exclusiv din pescuit.

Kvanefjeld, considerat a fi, ca m?rime, cel de al doilea depozit global de oxizi de p?mânturi rare, ca ?i al ?aselea depozit de uraniu.
Kvanefjeld, considerat a fi, ca marime, cel de al doilea depozit global de oxizi de pamanturi rare, ca si al saselea depozit de uraniu.
Kvanefjeld, considerat a fi, ca marime, cel de al doilea depozit global de oxizi de pamanturi rare, ca si al saselea depozit de uraniu.

Uraniu, pamanturi rare, fier, cupru, aur… Topirea gheturilor scoate resursele minerale ale insulei la indemana celor 60 000 de locuitori care pana acum traiau aproape exclusiv din pescuit. Dar aceasta binecuvantare este totodata un blestem, fiindca ea atrage China si Statele Unite.

Annelien De Greef

Numele propriu Nuuk, capitala Groenlandei, seamana mult cu „nuke”, cuvantul englezesc pentru bomba nucleara, glumesc danezii in ultima vreme. Intr-adevar, Groenlanda, si deci si Danemarca [puterea tutelara] par sa fie pe cale sa intre in randul actorilor importanti pe piata uraniului. O idee care ingheata de frica o buna parte din opinia publica din acest nord indepartat. Desigur, se stie de mult timp ca subsolul Groenlandei contine uraniu. Dar acesta parea aproape intangibil si era considerat ca un fruct interzis. Fiindca de un sfert de secol incoace, Danemarca conducea o politica de toleranta zero fata de nuclear. Acum, Copenhaga si-a schimbat complet tendinta. „Este culmea ipocriziei”, comenteaza seful misiunii Greenpeace in Danemarca, Flarup Christensen.„In acelasi timp am obligat Suedia sa inchida o centrala nucleara fiindca era prea aproape de teritoriul danez”.

E greu sa traiesti doar cu creveti

Ce s-a intamplat? „Groenlanda, care a obtinut o mai mare autonomie in 2009, isi poate acum gera singura materiile prime; este un element esential pentru a intelege situatia”, explica Cindy Vestergaard, de la Institutul Danez pentru Studii Internationale. O mai mare autonomie inseamna de asemenea ca fluxul milioanelor care curg anual de la Copenhaga catre Nuuk va seca. Si este greu de a trai doar din creveti. Prin urmare, uraniul devine interesant. Cu toate acestea, Groenlanda nu poate sa decida de una singura. Danemarca va continua sa decida politica externa si de aparare. Mai mult decat atat, Groenlanda, o insula de mai putin de 60 000 de locuitori, nu poate asigura singura exploatarea si exportul.

„Daca se da unda verde [uraniului], totul se va schimba”, adauga Vestergaard.„Danemarca va deveni un actor important pe piata nucleara”. Pentru moment Canada, Australia si Kazahstan sunt cele mai mari tari exportatoare. Dar avand in vedere uriasele rezerve locale, Danemarca si Groenlanda ar putea de asemenea intra in randul principalilor furnizori ai acestei materii prime. Dar a pune afacerea pe sine va fi complicat. „Piata uraniului este una dintre cele mai opace din lume. Cum poti fi sigur ca minereul extras aici nu va sfarsi intr-o arma nucleara?” Danezii, ecologisti si pacifisti, vor fi pusi in fata unei serioase probleme de imagine.

A distruge monopolul Chinei

Pentru Groenlanda, sunt si mai multe lucruri in joc. Incalzirea globala a scos la iveala si alte comori in afara de uraniu. Iar daca exploatarea acestuia este interzisa, mari rezerve de minereuri de fier, cupru, aur, si alte „pamanturi rare” vor fi de asemenea pierdute din punct de vedere economic, intr-un moment in care giganti minieri internationali si tari precum Coreea de Sud siChina incepeau sa fie interesate. Mai mult, Groenlanda ar putea sparge monopolul Chinei in domeniul pamanturilor rare – folosite in productia de smartphone-uri sau masini.

Acest belsug de materii prime este totodata un blestem si o binecuvantare,considera The Copenhagen Post. Odata cu topirea ghetii, satele care traiau din pescuitul de creveti sunt pe cale sa dispara. Crevetii au migrat spre nord, in cautare de ape mai reci. Consecinte: somaj, exod si chiar sinucideri. Trebuie sa se puna intrebarea daca se poate face din pescari mineri.

O uzina americana intr-un sat cu 3000 de locuitori

Dar exista si alte greutati. Sub presiunea companiilor multinationale, Groenlanda a adoptat anul trecut o lege care permite ca muncitorii straini sa fie platiti mai putin decat groenlandezii. Gigantul american al aluminiului,Alcoa, are de exemplu intentia sa implanteze o uzina intr-un sat de 3 000 de locuitori. Unde ar lucra cel putin tot atatia polonezi si chinezi. Ce impact ar avea o astfel de situatie asupra unei comunitati locale? Si cum poate o insula de doar 60 000 de locuitori sa se impotriveasca acestor giganti ai industriei?

Statele Unite ale Americii si-au dat seama de mult timp de pozitia strategica a Groenlandei. Dupa Al Doilea Razboi Mondial, americanii au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru aceasta insula. Astazi, Nuuk pare sa-si urmeze din ce in ce mai mult propria cale. „Pana acum, singurul lucru pe care il aveau [groenlandezii] era pescuitul”, spune Cindy Vestergaard.„Dar este clar ca exploatarea materiilor prime – si au de toate – le ofera un mijloc de a deveni in cele din urma o tara independenta”. In curand vor avea loc alegeri in Groenlanda. Ghiciti care va fi tema principala a campaniei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *