Michael Grunwald, jurnalist american de mediu, demonteaza, in urmatorul numar al revistei, sapte mituri cu privire la energia alternativa. Grunwald spune ca, intr-un moment in care lumea cauta tot mai mult alternativa la petrol, sursele regenerabile de energie par sa nu fie solutia salvatoare.
Potrivit editiei cu numarul 12 al revistei Foreign Policy Romania (FP Romania), ce va aparea la 14 septembrie, nimic nu e atat de inconjurat de mituri si de perceptii gresite precum conversatiile cu privire la succesorii petrolului.
Jurnalistul de mediu, Michael Grunwald, si consultantul pe probleme energetice, David J. Rothkopf, comenteaza cateva dintre aceste mituri si incearca sa priveasca dincolo de linia orizontului pentru a vedea ce tehnologii ar putea iesi castigatoare si care dintre ele ar putea provoca probleme neasteptate.
De cand exista forme dominante de energie, oamenii le cauta alternativele. Carbunele a devenit popular in secolul al XIV-lea, cand europenii incercau sa inlocuiasca lemnul, acesta din urma devenind din ce in ce mai rar.
Pe de alta parte, inventatorul Alexander Graham Bell credea ca rezervele mondiale de carbune si de petrol erau deja pe terminate in 1917 si cerea trecerea la etanolul obtinut din porumb.
Defrisari masive pentru biocombustibili
Michael Grunwald spune ca, din nefericire, biocombustibilii nu reprezinta cura pentru dependenta de petrol.
„Pana acum, in lumea reala, cura – in principal etanol derivat din porumb, in SUA, sau biocarburant derivat din ulei de palmier, din soia si din rapita, in Europa – a fost semnificativ mai rea decat boala”, mentioneaza jurnalistul. El da exemplul Indoneziei ce si-a distrus padurile seculare si turbariile pentru a obtine ulei de palmier pentru piata europeana de biocarburant.
Potrivit unui studiu, ar fi nevoie de peste 400 de ani pentru ca utilizarea biocarburantilor sa „plateasca” pentru carbonul emis prin desfiintarea turbariilor in favoarea plantatiilor de palmier. Pe de alta parte, intra in discutie si pagubele indirecte, ce pot fi la fel de devastatoare, deoarece recoltele pentru hrana ce sunt transformate in combustibili sfarsesc adesea prin a fi inlocuite altundeva.
De exemplu, profiturile obtinute din comercializarea etanolului i-au facut pe agricultorii americani care cultivau soia sa se apuce de cultivarea porumbului. Urmarea a fost ca brazilienii care cultivau soia s-au extins pe terenurile de pasuni pentru a recupera diferenta, iar silvicultorii brazilieni invadeaza padurea tropicala amazoniana.
„Problema este strict economica: suplimentarea culturilor de plante pentru combustibil creste cererea pentru cereale, care ridica preturile, ceea ce inseamna ca asaltul asupra zonelor salbatice devine lucrativ”, scrie Foreign Policy. Grunwald nu crede nici in viabilitatea biocombustibililor de „a doua generatie”, cum ar fi etanolul celulozic derivat din iarba elefantului.
Pe de alta parte, potrivit revistei de politica externa, biocombustibilii derivati din alge, din gunoi sau din deseuri agricole ar putea fi utili pentru ca nu necesita terenuri, insa va mai trece multa vreme pana cand se va putea vorbi despre o dezvoltare pe scara larga a acestor surse de energie.
Costuri imense pentru energia nucleara
Nici energia nucleara nu ne va scapa de dependenta de carbune. Desi energia atomica nu produce emisii, fapt pentru care a fost imbratisata de o serie de politicieni si chiar de ecologisti, „energia nucleara nu poate rezolva criza climatica”, dupa cum scrie in revista FP Romania.
Primul motiv este legat de factorul timp. Occidentul are nevoie de reduceri majore ale emisiilor intr-un deceniu, iar primul reactor nuclear nou in Statele Unite este programat abia pentru 2017. Un alt motiv ar fi legat de costurile prea mari pe care le presupune construirea unor astfel de centrale.
Prin urmare, Michael Grunwald considera ca nu exista o solutie magica pentru criza energetica. „Una dintre resursele regenerabile de energie este cea mai curata, cea mai ieftina si cea mai abundenta dintre toate. Nu produce despaduriri si nu cere sisteme complicate de securitate. Nu depinde de vreme. Si nu e nevoie de ani pentru a o aduce pe piata; este deja universal disponibila. Se numeste „eficienta”, mai scrie Grunwald.
„Trebuie sa ne schimbam comportamentul”
Potrivit Forein Policy, ce va aparea la 14 septembrie, va trebui sa ne schimbam comportamentul pentru a salva lumea. Pentru a obtine cu 80% mai putine emisii, lumea dezvoltata s-ar putea ca, din cand in cand, sa aiba nevoie sa faca mai putin cu mai putin.
„Jimmy Carter avea dreptate. Nu vom muri daca vom da caldura mai incet si vom pune un pulover pe noi. O Prius economiseste benzina, dar o Prius care sta pe loc in timp ce tu mergi pe bicicleta nu presupune benzina deloc. Chiar si uscatoarele eficiente energetic folosesc mai multa electricitate decat franghia de rufe”, se arata in FP Romania.
Jurnalistul de mediu, Michael Grunwald, spune ca va fi nevoie sa scoatem din priza cateva rame foto digitale, sa inlocuim teleconferintele cu deplasarile de afaceri si sa o lasam mai usor cu aerul conditionat.
Si lumea in curs de dezvoltare are dreptul sa se dezvolte. Jurnalistul adauga ca este de inteles ca oamenii vor sa manance mai multa carne, sa conduca mai multe masini si sa traiasca in case mai frumoase.
Nu pare cinstit ca lumea dezvoltata sa spuna: faceti ce spunem noi, nu ce am facut noi. Dar daca lumea in curs de dezvoltare urmeaza calea plina de risipa a lumii dezvoltate catre prosperitate, Pamantul pe care traim cu totii nu ne va mai putea gazdui. Asa ca va trebui sa ne schimbam modul de viata. Apoi vom putea spune, cel putin: faceti ce facem noi, nu ce am facut noi.
Sursa: Adevarul
