Afirmatiile presedintelui Basescu privind necesitatea suplimentarii rezervei de aur a Bancii Centrale nu justifica urgentarea proiectului Rosia Montana. Mai multi analisti din Romania si de pe pietele internationale sustin ca pretul-record de acum al aurului este unul speculativ, iar aceste cotatii vor scadea pe viitor.
La doar patru zile dupa ce si-a manifestat sustinerea fata de proiectul Rosia Montana, presedintele Traian Basescu a afirmat din nou ca exploatarea trebuie sa inceapa cat mai curand. De aceasta data a adus drept argument necesitatea ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa-si majoreze rezervele de aur, in contextul in care pretul metalului galben a ajuns la niveluri-record.
„Va uitati ce se intampla cu toate monedele de rezerva, dolar, euro. Au probleme de stabilitate si depreciere. (…) Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Bancii Nationale Romane. Romania are 103 tone de aur in rezerva si cred ca din exploatare din teritoriu national ar trebui sa ridicam la 200 de tone in urmatorii ani”, a spus Basescu luni seara, la TVR.
Insa explicatiile presedintelui nu stau deloc in picioare pentru a argumenta de ce un sef de stat face lobby pentru un proiect minier care ar trebui sa-si urmeze cursul firesc al avizarilor, mai ales ca este vorba despre un subiect extrem de controversat.
In primul rand, vor mai trece multi ani pana ce aurul din minele de la Rosia Montana va ajunge in depozitele BNR si nu se poate estima cum o sa arate cotatia metalului la acel moment. In plus, avansul galopant din ultimele saptamani al pretului aurului, care a batut record dupa record aproape de pe o zi pe alta, incepe sa semene cu un balon speculativ pentru multi analisti internationali.
Ieri, in timp ce aurul depasea pragul psihologic de 1.900 de dolari pe uncie, CNN a publicat o analiza potrivit careia lumea financiara a inceput sa se teama de rapiditatea cu care creste pretul aurului si de faptul ca acest peisaj intruneste toate conditiile pentru a prevesti o prabusire pe viitor a cotatiilor, chiar daca acest lucru nu se va intampla peste noapte.
Cuvantul-cheie: prudenta
Ideea este sustinuta si de profesorul de economie Daniel Daianu, care a aratat ca o corectie a pretului aurului este inevitabila, intrucat este greu de presupus ca singurele monede de refugiu vor fi aurul si francul elvetian.
„Strategia unei banci centrale trebuie sa aiba drept cuvant-cheie prudenta. O astfel de institutie nu trebuie sa alerge dupa randamente, pentru ca riscul este enorm si este vorba de rezervele tarii”, sustine Daianu. In opinia sa, cele mai sigure plasamente sunt bonurile de tezaur emise de marile puteri economice.
La randul sau, analistul economic Bogdan Glavan, care este un sustinator al ideii de a economisi in aur, spune ca acest lucru nu ar trebui amestecat cu proiectul Rosia Montana, tocmai in ideea ca valorificarea resurselor de acolo va necesita ani buni. „Una este ca BNR sa-si majoreze rezerva de aur si alta e sa spui ca urgentarea proiectului Rosia Montana ajuta la asta”, a aratat Glavan. El considera ca orice proiect de afaceri trebuie lasat sa-si urmeze cursul firesc si sa nu fie influentat politic.
Totodata, directorul din cadrul BNR Eugen Radulescu spune ca majorarea rezervei de aur a institutiei ar avea mai curand un impact psihologic. Si el este partizanul opiniei potrivit careia pretul de acum al aurului a fost dictat de o conjunctura favorabila si ca nu exista nicio certitudine ca va fi mentinut la cotatii ridicate.
Cine cauta aur in Romania
Tot in emisiunea de luni de la TVR, Basescu a mai spus ca in Romania vor mai fi deschise alte doua exploatari de aur, una cu zacaminte 50 de tone, iar cealalta, de 54 de tone. Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, ne-a precizat ca este vorba despre compania Deva Gold, care detine doua licente pentru exploatarea zacamintelor din perimetrele Certeju si Baita Craciunesti, judetul Hunedoara.
Cele doua licente sunt in acelasi stadiu ca si proiectul Rosia Montana, respectiv cel de obtinere a avizelor de mediu. Presedintele ANRM a confirmat faptul ca cifrele avansate de Basescu privind potentialul acelor zacaminte sunt cele reale.
In afara de cele doua licente ale Deva Gold si cea a Rosia Montana, mai exista in Romania un alt perimetru de exploatare a aurului, in Baia Mare. Este vorba despre un alt tip de proiect, de recuperare a unor reziduuri miniere aflate in iazuri de decantare.
Actionariat la indigo
Deva Gold SA Romania este detinuta in proportie de 80% de compania European Goldfields, prin subsidiara sa Deva Gold (Barbados) Limited. European Goldfields este inregistrata in Canada si este listata la bursa de la Toronto, ca si Gabriel Resources, actionarul majoritar de la Rosia Montana.
Extrem de interesant este faptul ca restul actionariatului Deva Gold este identic cu cel de la Rosia Montana. Societatea de stat Minvest Deva are 19% din fiecare proiect.
Potrivit Registrului Comertului, restul actiunilor companiei Deva Gold sunt detinute de trei firme – Cartel Bau Cluj, Foricon Deva si Comat Trading Bistrita-Nasaud – care au fiecare cate 0,24% din proiect. Aceleasi trei firme sunt si actionari minoritari in proiectul Rosia Montana. Potrivit presei centrale, ele sunt detinute de oameni de afaceri din anturajul PDL.
„O banca centrala nu trebuie sa alerge dupa randamente, pentru ca riscul este enorm.”
Daniel Daianu, profesor de economie
„Una este ca BNR sa-si majoreze rezerva de aur si alta e sa urgentezi proiectul Rosia Montana.”
Bogdan Glavan, analist economic
Rosia Montana, o controversa de 11 ani
In 1998, la numai doua luni de la instalarea lui Radu Berceanu in functia de ministru al Industriei si Comertului, intra in vigoare Legea minelor. Acesta a fost actul normativ ce a stat la baza incredintarii directe a exploatarii aurifere de la Rosia Montana catre Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului „Minvest”. Oficializarea avea sa fie facuta in iunie 1999, prin Hotararea de Guvern nr. 458, semnata de Radu Berceanu, la acea data ministru al Industriei si Comertului. Prin documentul din 1999 se aproba Licenta de concesiune nr. 47/1999, iar zona Rosia Montana ajungea la Compania Nationala „Minvest”.
Pe data de 9 octombrie 2000, se facea transferul prin ordin al licentei de exploatare de la compania de stat catre Rosia Montana Gold Corporation, unde actionar majoritar, in proportie de 80%, era o societate controlata de omul de afaceri Frank Timis. Radu Berceanu aproba cedarea controlului asupra aurului de la Rosia Montana printr-o simpla scrisoare, avand numarul de inregistrare 193247/09.10.2000.
Actionariat misterios
Printre actionarii prezenti in Rosia Montana Gold Corporation se numara Compania Miniera de Stat – MINVEST – Deva, cu o cota de 19,31%, firma Gabriel Resources, cu 80,46%, si alti „actionari minoritari”, cu 0,23%. Este vorba despre trei societati, Foricon SA Deva, Comat Trading SA Bistrita si Cartel Bau SA Cluj. Aproximativ 80% din actiunile Gabriel Resources sunt detinute de investitori din SUA: Newmont Mining Corporation, al doilea producator de aur din lume, Electrum Strategic Holdings si Paulson & CO. Printre numele importante prezente in aceste firme se numara Beny Steinmetz, cel care a preluat actiunile vandute de catre Frank Timis, dar si de George Soros.
Potrivit unui articol publicat in „Academia Catavencu” in ianuarie 2007, Foricon SA Deva detine actiuni in firma Aria Transilvania Arieseni SA (ATA), societate responsabila de programele turistice din zona pe care RMGC intentioneaza sa o exploateze. Potrivit aceluiasi articol, administratorul si principalul actionar al firmei Cartel Bau SA, Adrian Cascaval, ar fi asociat intr-o alta firma cu omul de afaceri Lefterie Naum, un presupus apropiat al lui Dan Radu Zatreanu, fost consilier al lui Traian Basescu, pe vremea cand acesta din urma era primar al Capitalei.
Sprijinit de PDL
Din 2002 pana astazi, fiecare partid politic aflat la putere si-a aratat, intr-un fel sau altul, sustinerea fata de inceperea proiectului minier de la Rosia Montana. In ultimii ani insa, cele mai importante voci din PDL si-au exprimat, in repetate randuri, adeziunea la programul de exploatare. Adriean Videanu declara in decembrie 2009: „Vrem sa includem in Programul de Guvernare demararea cat mai rapida a proiectului Rosia Montana”.
Si Traian Basescu s-a pronuntat pentru inceperea lucrarilor miniere. „Rosia Montana este o necesitate”, declara Basescu la 8 octombrie 2004. Declaratia a fost urmata de mai multe luari de pozitie similare, precum cea dintr-un interviu acordat in 2005 („In momentul de fata nimeni nu a dat o alternativa oamenilor din zona”) sau cea din 18 august 2011 („Sincer, sustin proiectul minier, mi se pare realist si necesar”).
Borbely vrea reducerea concentratiei de cianura
Ieri, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a sustinut ca va da aviz pozitiv pentru exploatarea de la Rosia Montana doar in cazul in care investitorul va reduce concentratia in mediu slab acid la punctul de descarcare al sterilului in iaz sub 5ppm. „Am cerut SC Rosia Montana Gold Corporation sa reduca procentul de cianura pana la un nivel care sa nu mai fie poluant pentru natura si sa dea banii pentru renaturare, in primii ani de exploatare”, a declarat Laszlo Borbely. A contribuit Andreea Ofiteru
4 miliarde de dolari este presupusul profit al statului de pe urma proiectului minier.
