Riscurile producerii unui tsunami in Marea Neagra

0
94
Riscurile producerii unui tsunami in Marea Neagra

Riscurile producerii unui tsunami in Marea Neagra, previziuni asupra schimbarilor de clima sau exploatarea resurselor neconventionale de energie. Acestea sunt doar cateva dintre cercetarile intreprinse la bordul celei mai mari nave oceanografice din Romania. Botezata exotic, Mare Nigrum, fostul pescador oceanic pare desprins din romanele lui Jules Verne.

Gheata care arde, ingrasamantul-minune care ar aduce o crestere de productivitate de pana la 30 la suta sau nisipul care ar putea fi folosit la reabilitarea plajelor sunt doar cateva dintre resursele care se gasesc in Marea Neagra. Putini stiu insa ca Romania detine cea mai mare nava de cercetare geologica marina.

Istoria acesteia incepe inca din comunism. Primele investigatii geologice marine in Romania au inceput, in mod sistematic, abia in anul 1969. La vremea aceea fostul director al Institutului, care astazi poarta numele de Geoecomar, profesorul Nicolae Panin, era trimis la un curs de specializare in Franta.

Cursul a deschis noi orizonturi cercetatorului, care avea sa propuna introducerea in cercetare a unei nave oceanografice. „Am fost plecat un an in Franta in 1968, la un curs de specializare. Chiar daca vorbim de perioada comunismului, profesorul meu a garantat pentru intoarcerea mea in tara, a fost o ferestruica de oarecare libertate. Cand m-am intors am facut cateva propuneri, care au coincis si cu interesul petrolistilor, cu eventualele zacaminte de titei din Marea Neagra”, povesteste Nicolae Panin, acum consilier la Institutul Geoecomar.

Potrivit acestuia, in 1969 au inceput niste lucrari de explorare pentru titei facute de petrolisti, iar Institutul Geologic a inceput cercetarea de geologie marina. „Pe vremea aia nu exista o nava de cercetare specializata pentru cercetarile respective si a fost destul de greu, pentru ca trebuia sa inchieriem niste nave. Navele nu erau bine echipate. Le inchiriam de la tot felul de companii. Deci, primele cercetari au fost facute cu niste remorchere. Si asta a continuat cativa ani buni”, mai spune Nicolae Panin.

Cercetari fara bani si fara echipamente

In 1970 Ceausescu a dat un ordin ca toata lumea care se ocupa de mare sa se adune intr-un singur institut la Constanta: Institutul de Cercetari Marine. „Si de la Geologie am fost trimis la acest institut. Cinci ani de zile am lucrat acolo, dar tot asa fara a avea o nava in cercetari marine. Dupa cinci ani de zile in 1975, s-a dat un decret prin care laboratorul de geologie marina s-a intors la institutul Geologic. Am continuat sa facem cercetari fara nave, fara echipamente si fara bani”, a continuat profesorul.

Din pescador, nava oceanografica 

Abia in anul 1982, impreuna cu Institutul de Marina de la Constanta, au descoperit o nava, un pescador oceanic, denumit Somes. O nava dezafectata, ce nu mai participa la pescuitul oceanic.

„De altfel, toata flota de pescari fusese desfiintata. Am obtinut transferul acestui pescador la Institutul de Marina Civila. Apoi am facut demersuri ca sa transformam pescadorul asta, sa-l repunem pe linia de plutire, sa-l transformam in nava de cercetare si cu mari dificultati am inceput, in asa fel incat prin 87, nava a intrat in santier si am inceput s-o amenajam ca nava de cercetare. Anul 1989 ne-a prins cu ea in plina actiune de transformare si a mai durat inca mult, pentru ca abia in 2002 nava a fost gata si a inceput sa lucreze ca nava de cercetare. Nava a fost dotata cu echipamente de cercetare stiintifica, iar spatiul a fost amenajat pentru laboratoare. Pe nava respectiva existau niste instalatii de prelucrare a pestelui, care au trebuit scoase, instalatii de congelare, de depozitare a pestelui, o centrala mare frigorica. Si, in locul acestora, s-au facut opt laboratoare cu o suprafata de 200 de metri patrati, ceea ce pentru o nava este foarte mult. S-au amenajat cabine pentru cercetari, a fost botezata Mare Nigrum si in momentul de fata este practic singura nava care poate sa execute lucrari foarte specializate in Marea Neagra„, a explicat profesorul, care a mai precizat ca nava este construita special ca sa reziste la o mare agitata.

Nava permite realizarea unor imagini 3D a fundului marii

„Pentru ca lucrase in zonele polare. Este o nava foarte stabila cu aparatura foarte moderna, si cu un dispozitiv care carteaza topografia fundului, acoperind o fasie cam de sapte ori adancimea apei respective, destul de mare, la 1000 de metri acopera sapte kilometri. Are un randament extraordinar de bun si permite realizarea unor imagini 3D a fundului marii”, a mai spus Panin.

Nava are in dotare aparaturi geofizice, de seismoacustica, prelevare de probe, calitatea apei, si are posibilitatea de a lua probe de apa incepand chiar de la fund pana la suprafata la diverse nivele care se prestabilesc. „Se pot face niste determinari foarte precise, si importante din punct de vedere al calitatii apei. O navigatie foarte precisa”, a completat acesta.

Cea mai mare nava de cercetare in Marea Neagra

In Marea Neagra este cea mai mare nava de cercetare, bulgarii au o nava mai mica de 1200 de tone. A noastra are 3000 de tone, lungimea de 80 de metri. Asta este o investitie care a fost facuta de Ministerul Cercetarii”, a mai spus geologul. Daca o nava noua de cercetare ar costa 70-80 milioane de euro, cercetatorul spune ca Mare Nigrum nu a costat mai mult de patru milioane de euro.

„In plus este singura care poate sa execute niste lucrari de mare anvergura in Marea Neagra, ceea ce se si face pentru ca am lucrat pe platoul continental romanesc, bulgaresc, pana si in Georgia, deci am traversat marea si am lucrat acolo. La solicitarea unor companii private”, a completat profesorul.

Marea Neagra, in pericol. Cercetari la bordul Mare Nigrum

Cercetatorul explica ca institutul se ocupa de programe de explorare si exploatare numai din punct de vedere al amplasarii platformelor. „Am fost solicitati de foarte multi pentru studiul locatiilor de foraj, de exploatare, le-am studiat si le-am oferit petrolistilor informatii”.

Insa, cercetarile nu se opresc aici. Profesorul spune ca s-au efectuat studii legate de conditiile ambientale de mediu, pentru ca Marea Neagra a suferit un moment de criza ecologica din cauza utilizarii ingrasamintelor in agricultura, industrializarii fortate, a neintelegerii necesitatii unei reglementari a scurgerilor apelor uzate.

„Marea Neagra fiind o mare foarte inchisa a adunat foarte multi poluanti, din toate raurile mari, in plus toate orasele din jurul Marii Negre nu au avut statii de epurare a apelor uzate, asa incat in anii 80 a fost un moment de mare criza in care foarte multe specii au disparut. Gratie Comisiei Europene s-au facut studii si s-a constituit o comisie a Marii Negre, care a avut drept obiectiv reabilitarea ambientale a Marii Negre si pe chestia asta s-au facut niste reglementari de calitatea apelor uzate. In plus s-a creat si o Comisie pentru Protectia Ambientala a Dunarii. Lucrurile s-au ameliorat incetul cu incetul”, a spus cercetatorul.

Riscul producerii unui tsunami in Marea Neagra

Profesorul Nicolae Panin spune ca au existat proiecte prin care s-a urmarit o reconstituire a istoriei Marii Negre, din ultimii 20.000 de ani.

„Dupa glaciatiune a urmat topirea ghetarilor, incalzirea climei intre 20-80.000 de ani, perioade mari pentru omenire, insa secunde pentru geologie. Si astazi se poate reconstitui prin studiul sedimentelor, care arata cum a fost clima la un anumit moment dat. Ar putea servi la cuantificarea mult mai precisa a efectelor activitatii umane. Fata de ce s-a intamplat in mod natural, cu ce am adaugat noi cu activitatea agrara si industriala”,  a explicat Panin.

„Pentru modelarea schimbarilor climatice din viitor, cunoasterea celor din trecut este foarte important”

„Urmarim stabilitatea pantelor. In mare platoul continental este foarte inclinat. Sedimente care se acumuleaza si la seisme pornesc la vale, pot sa creeze tsunami-uri, niste schimbari de mediu foarte importante. Ne-am ocupat de acest aspect, mai ales pe platoul continental din fata litoralului romanesc si am studiat”.

Gheata care arde, un pericol pentru clima

Profesorul spune ca exista de la o anumita adancime de apa o formatiune care se gaseste in sedimente mai putin obisnuite si care se numeste gaz hidrat. „De fapt, gaz metan si azot care impreuna cu apa se prezinta la anumite conditii de presiune si temperatura ca zapada si pe care daca il scoti la conditii normale, de temperatura si fara presiune, atunci pur si simplu se evapora, iar daca-i dai foc, arde”.

Este una din sursele neconventionale de energie, pe care lumea a inceput sa o studieze. „In Marea Neagra exista, iar cantitatea este foarte mare. Ne-am ocupat cu studiul asupra acestor gaz hidrati, in afara de valoarea economica pot genera si niste fenomene neplacute, din punct de vedere al mediului”, a spus profesorul.

„Prin schimbarea temperaturii la fund, cu unu sau doua grade, ei se descompun si atunci toata masa de sedimente in care se afla, pur si simplu poate sa alunece si sa creeze acele alunecari submarine de care vorbeam. Pot crea niste catastrofe de tip tsunami”.

 „Exploatarea! Si tocmai aici e problema pentru ca gaz hidratii sunt diseminati in sedimente, foarte rar se gasesc in strate groase. Problema este cum recuperezi din sediment acest gaz hidrati. Se fac studii, unii sunt destul de avansati. Ar reprezenta o sursa de energie pentru foarte multi ani. Pentru ca practic peste tot in ocean, in mari exista acesti gaz hidrati. De la 500 de metri adancime in jos”.

Cercetatorii cauta resurse

Dar cercetatorii exploreaza toate bogatiile apelor marii. „Mai sunt si alte substante dupa care ne uitam. Dupa sapropel, un sediment care contine foarte mult materie organica. Si in Bulgaria de exemplu s-au facut deja niste experimente, sa se foloseasca sapropelul pentru imbunatatirea calitatii solurilor acide. Deci, ca un fel de ingrasamant natural care se adauga in sol si care aduce o crestere de productivitate pana la 30 la suta”. De asemenea, acesta a mentionat ca pe platoul continental sunt cantitati mari de nisip, care poate fi exploatat si utilizat la reabilitarea plajelor, care sunt erodate. Insa cel mai important lucru pentru cercetatori este sa se cunoasca foarte bine repartitia sedimentelor pe platoul continental.

Sistem de avertizare in cazul aparitiei unor hazarde naturale

„Avem o colaborare cu bulgarii pentru instalarea unui sistem de avertizare imediata in cazul aparitiei unor hazarde naturale. Daca apare posibilitatea aparitiei unui tsunami sau a altor catastrofe marine se va instala, daca reusim sa terminam proiectul, o serie de aparate, in fata litoralului romanesc si bulgaresc, care sa anunte niste centre de urmarire si de prelucrare a datelor. Se studiaza pana unde marea poate sa influenteze uscatul, pentru ca populatia sa fie evacuata, iar diversele obiective socio-economice industriale sa fie protejate”.

Proiectul se va incheia in 2013, cand aceste aparate ar trebui sa fie instalate. „Este o actiune extrem de complicata, pentru ca sistemul respectiv va monitoriza si calitatea apei si diversele miscari in zona crustei terestre a litoralului”, a mai spus cercetatorul.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here