Romania a incalcat grav legislatia europeana atunci cand a asfaltat drumul forestier din Parcul Natural Bucegi

0
47
Romania a incalcat grav legislatia europeana atunci cand a asfaltat drumul forestier din Parcul Natural Bucegi

Drumul Babelor, fasia de asfalt care taie in doua Parcul Natural Bucegi, in jurul careia s-au adunat uriase interese imobiliare si care pune in pericol una dintre ultimele rezervatii naturale montane, va arunca Romania intr-un imens scandal european.

Autoritatile au tinut mortis sa toarne asfalt in Parcul Natural Bucegi fara sa tina cont de faptul ca zona este protejata de legislatia europeana, fiind Sit Natura 2000. Denumit Drumul Babelor, deoarece duce pana in apropierea monumentelor naturale Sfinxul si Babele, drumul este coloana vertebrala care va lega afaceri actuale si viitoare din Bucegi, gestionate de o clientela transpartinica. Asfaltarea drumului nu ar fi fost posibila fara sprijinul fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, care a alocat sumele necesare realizarii acestui proiect de catre Consiliul Judetean Dambovita, condus de Florin Popescu, colegul sau de partid, in colaborare cu Consiliul Judetean Prahova, condus de Mircea Cozma, de la PSD. Afacerile clanului Calcan-Sebastian Ghita se invart in jurul acestui drum montan.

Asfaltare in viteza
Jurnalul National a avertizat intr-o serie de achete de presa despre proiectele Consiliului Judetean Dambovita de transformare a Parcului Natural Bucegi, sit Natura 2000, in zona de promenada turistica, insa autoritatile nu au suspendat acordul de mediu, neluand nici o masura pentru stoparea lucrarilor de asfaltare.

Lucrarile de reabilitare a Drumului Judetean 713, care face legatura intre statiunea turistica Sinaia-Cabana Cuibul Dorului-Saua Dichiului si ajunge pana in apropiere de Cabana Babele si Complexul Piatra Arsa, au inceput in noiembrie 2010. Constructorul a lucrat la foc continuu, iar din toamna anului trecut se putea urca cu masina pana la cabana cea noua de la Saua Dichiului.

„Nu a fost asfaltat tot DJ 713 si probabil nici nu il vor mai asfalta vreodata. Au asfaltat doar 7 kilometri, pana in Saua Dichiului la cabana Dichiu, cabana Consiliului Judetean Dambovita. Mai departe spre Piatra Arsa nu au mers. Interesul a fost sa accesibilizeze zona unde se afla cabana”, ne-a explicat Adrian Ciorba, ghid montan.

Un proiect marca PDL
Drumul trece granita judetelor Prahova si Dambovita, iar paternitatea proiectului de reabilitare si modernizare a DJ 713 este rodul asocierii Consiliilor Judetene din Dambovita si Prahova. Finantarea lucrarilor de reabilitare a fost asigurata de la bugetele locale si din alte surse legal constituite, potrivit panoului postat la inceputul drumului.

Primii 6 kilometri sunt pe teritoriul judetului Prahova, iar urmatorii 10 kilometri se afla pe teritoriul judetului Dambovita. La inceperea lucrarilor, alaturi de presedintii celor doua consilii judetene, a participat si Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului. Prezenta acesteia nu a fost intamplatoare, deoarece Elena Udrea este colega de partid cu presedintele CJ Dambovita, Florin Popescu, asigurand prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), programul de suflet al Elenei Udrea, o parte din finantarea proiectului de reabilitare a DJ 713.

Jurnalul National a scris in nenumarate randuri despre cum asfaltarea drumului va transforma Platoul Bucegi in zona de promenada pentru „hoardele” de turisti care au acces necontrolat in Rezervatie. Desi la intrarea pe Drumul Babelor exista o bariera pe care sta agatat semnul „accesul interzis”, nici un sofer ajuns in zona nu ezita sa intre pe asfaltul proaspat turnat. Anul trecut, pe DJ 713 au urcat sute de masini care s-au oprit pe Platoul Bucegi, potrivit lui Adrian Ciorba. Asfaltul a fost turnat pe toata suprafata drumului, in unele locuri chiar si pe portiunea pe unde exista rigola pentru scurgerea apelor. Daca asfaltul turnat la repezeala in noiembrie 2010 a crapat peste iarna, iar in primavara lui 2011 muncitorii au lucrat de zor sa decoperteze si sa toarne un nou strat de asfalt, cu siguranta dupa iarna grea care a fost, zapada in Bucegi ajungand pana la patru metri, asfaltul necesita un nou strat.

Increngatura intereselor de partid
Jurnalul National a relatat pe larg despre proiectele Consiliului Judetean Dambovita, condus de pedelistul Florin Popescu, de transformare a Parcului Bucegi intr-o alternativa la Valea Prahovei. Asfaltarea Drumului Babelor este doar primul pas din maretul proiect de dezvoltare imobiliara a Platoului Bucegi. Drumul Babelor deserveste deja cabanele detinute de Sebastian Gita si senatorul PDL Valentin Calcan, iar CJ Dambovita construieste de zor o noua cabana la Saua Dichiului. Horia Iuncu, administratorul Parcului Natural Bucegi, sustine prelungirea Drumului Babelor pana la Hotelul Pestera al familiei Calcan. Aceste afaceri prevestesc urgia imobiliara pe care Consiliul Judetean Dambovita vrea sa o dezlantuiasca pe platoul Bucegilor: peste 5.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile si pensiuni, piscine, stranduri, mai multe partii de schi, capacitati de trasport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un helioport, sala de sport cu 200 de locuri, un Centru National de pregatire Olimpica, cu trambuline de schi, instalatii complete pentru biatlon si schi fond, terenuri de sport in aer liber, dusuri, toalete publice si, nu in ultimul rand, infrastructura rutiera. Un proiect de 200 milioane de euro, din care 35 de milioane de euro vor merge spre infrastructura rutiera. Toate aceste investitii vor transforma zona Pestera-Padina din inima Parcului Natural Bucegi in noua Valea Prahovei. Proiectul s-a bucurat de sprijinul fostului ministrul Elena Udrea care dupa ce a urcat pe munte cu jeepul si-a dat seama ca drumurile forestiere trebuie asfaltate astfel incate sa se poata face eco-turism cu ATV-ul.

Drumul distruge biodiveristatea
Drumul Babelor, soseaua care va duce la distrugerea Parcului Natural Bucegi, se construieste pe o serie de omisiuni si indiferenta factorilor responsabili de protectia mediului. Desi sunt constienti de efectul devastator pe care il va avea acest drum asupra speciilor de plante si animale din rezervatiile naturale din Parc, membrii Consiliului Stiintific au avizat „de principiu” asfaltarea muntilor. Totusi, actiunea lor a fost prima „fila” din dosarul pe baza caruia s-a obtinut avizul de mediu.

Urmatorul pas a fost realizarea unui Raport de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la lucrarile de reabilitare a DJ 713, un raport incomplet si realizat in mare graba. Dovada stau chiar datele inscrise in paginile raportului, unde se mentioneaza ca vremea alocata examinarilor vizuale a fost foarte scurta. „Timpul scurt de elaborare a lucrarii nu permite analizarea detaliat a conditiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul ca pentru analizarea conditiilor biologice si hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an”, se mentioneaza in Raport.
„Raportul de evaluare a tratat intr-o maniera exhaustiva toate componentele impactului acestui proiect asupra mediului”, spune Virgil Munteanu, expertul in protectia mediului al Jurnalului National.

Dupa descrierea corecta a habitatelor si elementelor de flora si fauna specifice acestei zone, autorii Studiului de impact fac o declaratie extrem de importanta: „Refacerea acestui drum montan constituie un factor important de perturbare… prin procesul de fragmentare a habitatelor, pe langa faptul ca, prin usurarea accesului, va conduce la intensificarea unor activitati deja existente, din care se remarca cele legate de exploatarea forestiera, asupra pasunatului si activitatile turistice necontrolate” (pag. 74).

Materiale necesare
Pentru reabilitarea celor 16 kilometri de drum judetean era prevazut ca se vor folosi 97.300 metri patrati de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de piatra sparta, 14.940 metri de parapet metalic semigreu, 17 tone de armaturi metalice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum si 105.000 de litri de motorina. Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, privind reabilitarea DJ 713, emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti regiunea 3- Sud-Muntenia. Consortiul care realizeaza lucrarile de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Construzioni si Socomizo Construct.

Parcul Bucegi face parte din „Natura 2000”
Parcul Natural Bucegi are o suprafata de 32.663 hectare si cuprinde 3.500 de specii de plante protejate sau pe cale de disparitie printre care se regasesc floarea de colt, iedera alba, tisa, salcia de turba, sangele voinicului. Fauna din Masivul Bucegi este, de asemenea, foarte importanta. Capra neagra, ursul brun, rasul, acvila de munte, cocosul de munte, furnica rosie de padure sunt cateva dintre speciile protejate. Toate aceste bogatii naturale ar trebui protejate conform reglementarilor europene asumate de autoritatile romane. Cu toate acestea, autoritatile romane au aprobat, si au gasit si banii necesari pentru asfaltarea drumului. Drumul trece prin zone strict protejate din Parc si urca de la cota 1000 pana la 2000. Specialistii in protectia mediului au avertizat de nenumarate ori ca Drumul Babelor va deschide calea de distrugere a parcului natural, insa fara niciun succes. „Problema ridicata in Consiliul Stiintic a fost cu privire la impactul turistilor asupra Platoului Bucegi, ce vor face ei acolo. Cu siguranta se vor incinge gratare pe marginea drumului, se va asculta muzica, va fi forfota mare. Toate acestea vor avea un impact negativ asupra florei si faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum deschide turistilor tot Platoul Bucegi”, ne-a declarat Cristian Goran, membru in Consiliul Stiintific al Parcului. El spune ca „miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului, deoarece majoritatea sunt in proprietatea mai multor persoane fizice, sunt in intravilan, deci se pot ridica acolo constructii”.

„In Bucegi se deruleaza o falsa dezvoltare turistica. Nu au stiut nici macar cum sa aplice marcaje pe copaci. Nimeni in tara aceasta nu marcheaza un traseu turistic jupuind copacii de scoarta. Nu o face pentru ca acest lucru este ilegal si este impotriva logicii”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here