Romania ar putea ramane fara apa in 2020
18 Noi 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
Pe termen mediu si lung Romania nu va mai putea face fata cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si ale altor consumatori, din cauza contaminarii a aproape jumatate din resursele tarii, a distribuirii neuniforme a apelor si a schimbarii climei.
Romania nu va mai avea apa suficienta peste 12 ani, potrivit Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei, aprobata recent de Guvern, document dupa care autoritatile ar trebui sa se ghideze in urmatoarele decenii. Avertismentul este lansat pentru termen mediu (anul 2020), dar si lung (2030), in cazul in care autoritatile nu vor schimba situatia actuala.
Una din cauzele principale ale scaderii rezervelor de apa sunt activitatile antropice, care au afectat calitatea apelor de suprafata si a celor subterane, indeosebi a celor freatice. Astfel, potrivit documentului, doar 57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate calitativ reprezinta ape care pot fi utilizate la alimentarea centralizata cu apa potabila.
Din totalul resurselor potentiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, in special datorita contaminarii resurselor.
Ca urmare, resursa de apa utilizabila in Romania este momentan de 2.660 de metri cubi pe locuitor pe an (fata de potentialul de 5.930 de metri cubi/an/locuitor), in comparatie cu media europeana de peste 4.000 de metri cubi/an/locuitor, potrivit Strategiei. Acest lucru face ca Romania sa se plaseze printre statele cu resurse utilizabile de apa relativ scazute. In plus, in tara noastra raurile interioare se alimenteaza predominant din ploi si zapezi, mai putin din izvoare subterane, ceea ce duce la un inalt grad de dependenta si de vulnerabilitate fata de conditiile climatice.
Mai mult, clima Romaniei prezinta variatiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive in zonele sudice si de litoral, fata de doar 4 luni in zonele montane inalte). “Se inregistreaza destul de frecvent valuri de caldura, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius (in vara anului 2007 au fost trei asemenea valuri la Bucuresti), si de frig, cu temperaturi sub -30 grade Celsius, in special in depresiunile intramontane.
Precipitatiile, cu o medie multianuala de 640 de milimetri la nivelul intregii tari, prezinta, de asemenea, diferente notabile intre regiuni (intre 1.200-1.400 mm pe an in zonele montane inalte si 400-500 mm in principalele zone agricole din jumatatea sudica), precum si in timp, perioadele de uscaciune si seceta severa alternand uneori chiar in cursul aceluiasi an, cu perioade cu umiditate excedentara care produc daune insemnate (inundatii, alunecari de teren)”, se precizeaza in Strategie. “Sunt zone unde este deficit de apa potabila, din cauza secetei care s-a repetat de la an la an. Exemplul este dat de mai multe localitati din sudul tarii care au ramas fara apa din cauza secetei, iar apa subterana s-a gasit greu, oamenii sapand zeci de puturi pana sa dea de un izvor”, ne-a explicat Attila Korodi, ministrul Mediului.
Potrivit ministrului, pana in 2018 trebuie facute investitii pentru a se reduce sau chiar elimina poluarea apelor. Se vor da finantari pentru a racorda populatia la apa si la canalizare curenta, pentru a nu mai deversa apele uzate pe pamant sau in rauri, iar firmele vor trebui sa investeasca in reabilitarea liniilor de productie pentru a nu mai polua”, ne-a declarat Korodi. Potrivit acestuia, daca nu se vor face aceste investitii, peste 18 ani vom ajunge in situatia de a nu mai avea suficienta apa potabila.
“Eu sper sa nu ajungem in aceasta situatie, aceea pe care am descris-o in Strategie. Vom lansa linii de finantari pentru a nu fi nevoiti ca pe termen mediu sa avem probleme cu apa”, a adaugat Attila Korodi. Totodata, o alta solutie gasita de autoritati o reprezinta construirea de bazine de colectare a apelor. Adica, in zonele cu deficit de apa sa se construiasca bazine in care sa se stranga aceasta ca rezerva pentru seceta.
Mai mult de jumatate din statiile de epurare ale oraselor nu sunt conforme, astfel ca apa este deversata partial epurata, iar 90% dintre cei care locuiesc la tara si 10% dintre cei care stau la oras deverseaza apele uzate direct pe pamant sau in rauri, potrivit datelor Ministerului Mediului. Conform strategiei, daca s-ar racorda si cei care nu au canalizare si apa curenta, apele de suprafata, dar si cele subterane nu ar mai fi poluate.
O alta cauza o reprezinta faptul ca resursa hidrologica este neuniform distribuita pe teritoriul tarii si are o mare variabilitate, nu numai sezoniera, ci si de la an la an. De aici se naste si o alta solutie: “Pe termen mediu si lung, satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si ale altor folosinte nu este posibila in Romania fara realizarea unor lucrari hidrotehnice de anvergura, care sa redistribuie in timp si in spatiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de acumulare, derivatii interbazinale de debite)”, potrivit Strategiei de Dezvoltare Durabila.
Cum se rationalizeaza apa la seceta
Potrivit legii, in caz de seceta autoritatile pot impune restrictii de folosire a apei. Astfel, daca rezervele de apa sunt putine, autoritatile pot opri apa pentru marii consumatori, adica cei industriali, apoi se sisteaza udatul in gradini si spalatul masinilor, iar in ultima faza se poate rationaliza apa de la robinet.
Sursa: Cotidianul
Pentru mai multe informatii despre alunecari, apa subterana, ape, calitatea apelor, deficit de apa, dezvoltare durabila, diferente, epurare, finantari, gradini, izvoare, lucrari hidrotehnice, media europeana, Pamant, ploi, restrictii, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
