Agentia Nucleara pentru Deseuri Radioactive (ANDR) a reluat demersurile necesare construirii Depozitului Final de Deseuri de Slaba si Medie Activitate

0
68
Agentia Nucleara pentru Deseuri Radioactive (ANDR) a reluat demersurile necesare construirii Depozitului Final de Deseuri de Slaba si Medie Activitate

Agentia Nucleara pentru Deseuri Radioactive liciteaza achizitionarea documentatiei PUZ pentru construirea depozitului, in judetul Constanta • Greenpeace a atacat in instanta obtinerea unei autorizatii provizorii pentru proiect, procesul a fost castigat, iar documentatia trebuie refacuta

Agentia Nucleara pentru Deseuri Radioactive (ANDR) a reluat demersurile necesare construirii Depozitului Final de Deseuri de Slaba si Medie Activitate – DFDSMA – (al doilea dupa cel de la Baita, din muntii Apuseni), acesta avand, insa, o capacitate de aproape 25 de ori mai mare fata de cel deja existent, urmand sa asigure depozitarea pe termen lung a deseurilor provenite din functionarea si dezafectarea celor patru unitati CANDU ale CNE Cernavoda. DFDSMA, primul ca si capacitate de depozitare din Europa (122.000 mc), se va construi in judetul Constanta, comuna Saligny, sat Stefan cel Mare, si va fi un depozit de suprafata „cu bariere ingineresti multiple”.

La Cernavoda, santierul deschis de Ceausescu pentru cele cinci reactoare ale centralei a fost abandonat intr-un moment in care Romania trecea printr-o indelungata tranzitie economica si politica, agravata de lipsuri. Abia in 1996, primul dintre cele cinci reactoare a intrat in functiune. Al doilea, in 2007. Nu au mai urmat altele. Cu o capacitate de 750 MW fiecare, cele doua asigura acum 20% din nevoile energetice ale tarii. Deseurile radioactive sunt pastrate in incinta centralei, iar depozitarea lor a devenit o problema. ANDR a vizitat 37 de sate in vecinatatea orasului Cernavoda ca sa gaseasca locul potrivit pentru deseurile centralei. Expertii au ales satul Saligny – un teren de patruzeci de hectare – pentru a gazdui, pe trei nivele, 64 de celule de beton. Depozitul este preconizat a fi gata in 2019. Si ar primi deseuri radioactive pana in… 2110.

Amplasamentul se afla in zona de excludere a CNE Cernavoda, pe dealul Cristian, la circa 2 km sud-est de orasul Cernavoda si la numai 1,5 km nord-vest de sat. Misiunile de evaluare a proiectului si specialisti in geologie si geofizica au efectuat diferite studii, analizand inclusiv hazardul seismic al zonei, stabilitatea versantilor, alunecarea terenului, impermeabilitatea solului, dar si o monitorizare a fondului radioactiv pentru atmosfera, apa, sol, sedimente si alimente. „In urma caracterizarii amplasamentului au reiesit anumite neconformitati care urmeaza sa fie stinse in programul pre-operatinal de monitorizare”, precizeaza, fara a oferi alte detalii, ANDR. O alta concluzie a examinatorilor, din noiembrie 2009, indica faptul ca „exista inca incertitudini care trebuie rezolvate, inainte ca securitatea amplasamentului Saligny si a instalatiei ingineresti propuse sa fie prezentata cu incredere tuturor partilor interesate”.

In urma solicitarii ANDR, Primaria Saligny a eliberat, in august 2011, Certificatul de Urbanism pentru intocmirea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) in vederea construirii DFDSMA. In aceeasi perioada, Primaria Saligny a emis un Aviz de oportunitate in care se subliniaza cat de importanta este investitia pentru dezvoltarea economica si sociala a comunei Saligny, precum si conditiile de intocmire a PUZ pentru DFDSMA.
In prealabil insa, Greenpeace si Centrul de Resurse Juridice (CRJ) cerusera Curtii de Apel Bucuresti suspendarea autorizatiei partiale de amplasare a DFDSMA. Procesul a fost pierdut in februarie 2011, dar, ulterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul si a suspendat autorizatia partiala de amplasare a depozitului, emisa de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), in beneficiul ANDR, in iunie 2012. In consecinta, toata documentatia realizata pana la acel moment, pentru construirea depozitului de la Saligny, nu mai poate fi folosita de catre beneficiar, fara modificarile, cerute de instanta, privind, in principal, procedurile de evaluare a impactului asupra mediului si de evaluare strategica de mediu.

La momentul actual, pe site-ul ANDR este anuntata licitatia pentru achizitia documentatiei necesare realizarii PUZ pentru DFDSMA. La inceputul lunii iulie 2012, au fost deschise plicurile ofertantilor, iar procedura achizitiei documentelor pentru PUZ este in derulare. Potrivit caietului de sarcini, in 3 saptamani de la semnarea contractului, achizitorul va initia procedura pentru obtinerea avizului de mediu si va elabora raportul de mediu pentru PUZ DFDSMA. Tot caietul de sarcini stabileste ca termen 2,5 luni pentru organizarea de catre achizitor a dezbaterilor publice si a consultarilor tranfrontaliere.

Depozit betonat

In conformitate cu proiectul conceptual revizuit, pe amplasamentul Saligny vor fi construite depozitul propriu-zis; cladirea administrativa; cladirea pentru asigurarea mentenantei si a serviciilor comune. Depozitul va cuprinde celule de depozitare; hangar mobil; galerii de inspectie si camere cu rezervoare. Celula de depozitare este o cuva cu structura de rezistenta, formata din pereti din beton armat si o placa de fundatie, fiind proiectata sa indeplineasca functii de securitate precum: ecranarea sursei radioactive; asigurarea integritatii mecanice; confinarea (izolare) radionuclizilor (izotopi radioactivi ai elementelor naturale obtinuti pe cale artificiala); bariere fizice impotriva intruziunii; asigurarea protectiei radiologice in timpul fazelor de operare si supraveghere. Celulele de depozitare sunt proiectate pentru depozitarea modulelor de depozitare continand diferite tipuri de deseuri radioactive. Spatiul dintre modulele de depozitare din interiorul celulei va fi umplut cu material de umplere, inainte ca celula sa fie inchisa cu o placa de beton. Modulul de depozitare este o structura paralelipipedica fabricata din beton armat cu o rata de coroziune foarte scazuta; el este proiectat astfel incat sa asigure ecranarea sursei radioactive; a securitatii in timpul transportului deseurilor; sa minimizeze infiltratia de apa; confinarea radionuclizilor. Hangarul mobil este o structura mobila metalica de acoperire, care, in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile, protejeaza celulele de depozitare, pe durata operatiilor de transport pentru depozitarea modulelor de depozitare. In hangarul mobil este instalat un pod rulant care primeste modulele de depozitare si le aranjeaza in contact direct unul cu altul, pe latimea celulei de depozitare (cate 8 module) si pe adancime (cate 16 module), pe trei nivele. Hangarul mobil acopera o celula de depozitare si jumatate. Dupa inchiderea celulei curente, hangarul mobil va fi deplasat catre celula urmatoare. Cand cele trei nivele ale modulelor de depozitare sunt completate, spatiile dintre ele vor fi umplute cu material de umplutura, inainte de inchiderea celulei – turnarea unei placi de etansare din beton. Ca material de umplutura va fi utilizat nisipul, deoarece acesta asigura un bun drenaj al apei de infiltratie. Galeria de inspectie este situata sub placa de fundatie a celulei. Galeriile de inspectie sunt tunele circulabile prin care trec doua conducte pentru ape pluviale si apa potential contaminata. Apa de la celulele de depozitare, potential contaminata, este evacuata si colectata in 4 rezervoare, situate intr-o camera subterana. In plafonul acesteia este amplasat un orificiu de iesire, pe unde rezervoarele vor fi scoase de o automacara in cazul detectarii unei potentiale contaminari radioactive a apei din interiorul lor. Din punct de vedere functional, galeriile de inspectie servesc pentru amplasarea instalatiilor de colectare a eventualelor infiltratii (patrunderi) de ape in celulele de depozitare si dirijarea lor astfel: catre camerele de rezervoare, unde se afla 4 rezervoare metalice de colectare, in cazul apelor posibil contaminate, dupa inchiderea celulelor; catre bazinele cu ape pluviale (amplasate in exterior), in cazul apelor pluviale colectate inainte de inchiderea celulelor. Zonele aferente depozitului sunt formate din drum acces personal si materiale – intre depozit si satul Stefan cel Mare, inclusiv platforma de parcare din zona cladirii administrative; drum de acces deseuri – intre depozitul final si cel intermediar al CNE Cernavoda; drum acces la depozit excavatii, inclusiv zona depozitului de excavatii.

Scenarii pentru nepericulozitate!

S-au formulat scenarii de evolutie normala si alternativa a depozitului, in toate perioadele sale de viata. Dozele de radiatii posibil a fi incasate de catre personalul depozitului si de catre populatie, in timpul perioadei de operare a DFDSMA, au fost calculate utilizand coduri de calcul specifice. La fel, pentru evaluarea termenului sursa al depozitului, pentru transportul sau impactul contaminantilor in zonele amplasamentului Saligny. Dar si pentru impactul contaminantilor in biosfera si asupra populatiei.

Principalele concluzii care s-au putut desprinde din „Raportul de evaluare a securitatii radiologice” pentru DFDSMA Saligny au fost: pentru izotopul C-14 (carbon radioactiv) in DFDSMA, „valoarea cea mai ridicata a dozei posibil a fi incasata de catre un operator in timpul operatiilor normale de depozitare este de 1,69 mSv/an, si poate sa apara cand operatorul indeparteaza chingile de prindere care imobilizeaza modulul de depozitare in camionul cu care acesta este transportat de la statia de tratare la depozit. Aceasta valoare este mult mai mica decat constrangerea de doza de 5 mSv/an, stabilita prin proiect pentru DFDSMA. Valoarea cea mai ridicata a dozei care poate fi incasata de catre operator in cazul desfasurarii unui scenariu alternativ la depozit apare in situatia caderii unui modul de depozitare din dispozitivul de ridicare al podului rulant, intr-o celula aproape plina cu module de depozitare pline cu deseuri. Daca se considera cea mai defavorabila situatie, cand sunt distruse patru module de depozitare si se disperseaza 1% din matricea deseului, valoarea debitului de doza posibil a fi incasat de un operator va fi de 0,224 mSv/min. Pentru a mentine dozele incasate de catre operatori sub limita de doza de 50 mSv/an, vor fi stabilite proceduri de interventie in caz de urgenta si de desfasurare a actiunilor corective la depozit. In cazul tuturor scenariilor normale si alternative, evaluate pentru DFDSMA in perioada operationala, valorile dozelor efective posibil a fi incasate de catre populatie sunt mai scazute decat constrangerea de doza de 0,3 mSv/an, stabilita pentru DFDSMA. In perioada post-inchidere, scenariul de referinta considera expunerea directa a operatorilor la radiatia gamma in timpul activitatilor de control si monitorizare a rezervoarelor de colectare a apei posibil infiltrate in celulele de depozitare. Valoarea dozei incasate de catre operatori este de aproximativ 0,0002 mSv/an, mult mai scazuta decat constrangerea de doza stabilita pentru operatori, prin proiectul DFDSMA. Scenariul de referinta a fost dezvoltat pentru un grup critic – in perioada post inchidere a DFDSMA – considerand consumul si utilizarea apei subterane intr-o mica ferma de pe amplasament, care ar putea sa aiba ca rezultat iradierea indirecta a grupului format din locuitorii fermei. Valoarea dozei posibil a fi incasate de catre persoanele din grupul critic este neglijabila, (…) calculele pentru perioada post-inchidere a depozitului, la 300 de ani dupa, aratand ca membrii grupului critic este posibil sa incaseze 0,00017 mSv/an in timpul constructiei fermei pe amplasament, si 0,12 mSv/an, din cauza locuirii si consumului de apa si alimente preparate la ferma. Aceste valori sunt mai mici decat constrangerea de doza de 0,3 mSv/an stabilita pentru populatie. Cea mai ridicata valoare posibil a fi incasata de operatorii depozitului in timpul scenariilor alternative post-inchidere este de circa 0,000523 mSv pentru 8 ore de interventie, ca urmare a avarierii sistemului de drenaj activ al depozitului in perioada de control institutional. Aceasta valoare este sub constrangerea de doza stabilita pentru operatori, prin proiect. Cea mai ridicata valoare a dozei posibil a fi incasata de persoanele unui grup critic, in cazul scenariilor alternative din perioada post-inchidere este de 0,26 mSv/an, daca se considera dezvoltarea unor locuinte si ferme peste structurile total degradate ale depozitului. Contributorul principal la aceasta valoare a dozei incasate este izotopul C-14. Aceasta valoare este, insa, mai scazuta decat constrangerea de doza de 0,3 mSv/an stabilita prin proiect pentru populatie.(…) Evaluarea indicatorilor de securitate complementari stabiliti pentru depozit, anume concentratiile radionuclizilor, in compartimentele depozitului, geosfera si biosfera arata ca este indeplinita functia de confinare a radionuclizilor atat de catre barierele ingieneresti, cat si de catre barierele naturale ale depozitului”, arata raportul de evaluare a securitatii radiologice.

Inventar de cosmar

ANDR a fost infiintata ca efect al comasarii prin fuziune a Agentiei Nucleare (AN) si Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD). Una din activitatile principale ale ANDR este de a dezvolta si actualiza anual inventarul deseurilor radioactive generate pe teritoriul Romaniei. Acest inventar national cuprinde cantitatile existente de deseuri radioactive, dar si cantitatile estimate a se genera. Se iau in calcul, de asemenea, atat deseurile generate din operarea instalatiilor nucleare si radiologice, cat si cele rezultate din dezafectarea acestor instalatii. Sursele principale de informatii pentru intocmirea inventarului national de deseuri radioactive sunt titularii de autorizatii de desfasurare de activitati in domeniul nuclear, care, potrivit legii, sunt inregistrati la ANDR ca generatori de deseuri. Pana in prezent, la ANDR s-au inregistrat doar titularii de autorizatii nucleare considerati generatori „majori” de deseuri radioactive din Romania: Societatea Nationala Nuclearelectrica (SNN), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (RAAN) si Compania Nationala a Uraniului (CNU). In afara de acestia, in Romania mai genereaza deseuri radioactive circa 3.500 de generatori „minori” din industrie, medicina, cercetare si agricultura. Conform autorizatiilor detinute, acestia transfera deseurile radioactive la IFIN-HH si RAAN/SCN-Pitesti in vederea procesarii si depozitarii intermediare sau definitive. Titularii de autorizatii nucleare transmit anual inventarul de deseuri radioactive generate in anul precedent si cantitatea de deseuri estimata a fi generata in anul in curs.

Astfel, potrivit raportarilor, la finele anului 2010, inventarul de deseuri radioactive si combustibil nuclear uzat, aflate in depozitare intermediara si definitiva in Romania, indica

pentru deseuri radioactive – in depozitare intermediara:

– SNN/CNE Cernavoda – depozit cu o capacitate de 2.107 mc, un volum depozitat de 538 mc;
– SNN/FCN Pitesti – depozit cu o capacitate de 260 mc, un volum depozitat de 100 mc;
– RAAN/SCN Pitesti – depozit de 55 mc, ocupat cu deseuri cu nivel de radioactivitate scazut si mediu – 0.4 mc si nivel inalt radioactiv – sub 0.1 mc;
– IFIN-HH Magurele – depozit cu o capacitate de 1.295 mc, ocupat de 212 mc de deseuri cu un nivel foarte scazut de radioactivitate – 63 mc si de 2 mc de alte deseuri radioactive;
– CNU Feldioara – depozit cu o capacitate de 2.834.500 mc de steril decantat, din care era ocupat un volum de 2.641.194 mc apoi, din capacitatea de 30.083 mc pentru deseuri cu nivel scazut de radioactivitate, era ocupat un volum de 23.980 mc;
– La CNU Suceava erau depozitate, la 31 decembrie 2010, roci sterile si radioactive intr-un volum de 711.663 mc, la CNU Bihor (Stei) – 4.257.962 mc, iar in depozitul de la CNU Banat (Oravita) – 2.057.000 mc.

pentru deseuri radioactive – in depozitare definitiva

IFIN-HH (Baita-Bihor) – dintr-o capacitate de 5.000 mc pentru depozitarea deseurilor radioactive cu nivel scazut si mediu – era ocupat un volum de 1.949 mc.

pentru combustibil nuclear – in depozitare intermediara

SNN/CNE Cernavoda – capacitate depozitare de 424.000 fascicule CANDU, ocupat cu 88.168 de unitati;
RAAN/SCN Pitesti – dintr-un total de depozitare de 1.300 bare TRIGA erau depozitate 103, iar pentru capacitatea de 25 de fascicule CANDU – erau depozitate 123 bare CANDU;
IFIN-HH Magurele – procentul de ocupare a capacitatii depozitului era extrem de redusa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here