Romania, in fata unei iminente crize alimentare de proportii?

0
15
Romania, in fata unei iminente crize alimentare de proportii?
Romania, in fata unei iminente crize alimentare de proportii?

Multi sustin ca Romania poate hrani 80 de milioane de oameni! Acestea sunt simple povesti, crede ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Putem asigura hrana pentru cel mult 35 de milioane de persoane, sustine cu tarie Constantin, care ne cere „sa fim realisti si sa valorificam la maximum ce avem“.

In ultima vreme, ne-am tot obisnuit sa-i auzim pe politicieni vorbind de potentialul agricol al Romaniei, adeseori complet rupti de realitate. Pana si ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, recunoaste ca se exagereaza in cele mai multe cazuri.

„Aud tot felul de politicieni si de tehnicieni care spun ca Romania poate hrani 80 de milioane de oameni. In realitate, potentialul Romaniei nu poate depasi o capacitate mai mare de 35 de milioane de locuitori. Sigur, mi-as dori sa putem hrani 80 de milioane de oameni. Dar cred ca trebuie sa fim realisti si sa valorificam la maximum ce avem“, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la prezentarea pentru mass-media a PNDR 2014-2020.

Numai ca, daca este sa dam crezare ministrului Agriculturii, ne aflam deja in pragul unei iminente crize alimentare de proportii. Daca potentialul agricol al Romaniei este suficient doar pentru a acoperi nevoile alimentare a 35 de milioane de oameni si tinem cont de faptul ca intre 25% si o treime din teritoriul arabil al Romaniei este controlat de straini, care exporta atat productia cat si profiturile catre tarile de origine, atunci tabloul sigurantei alimentare a populatiei Romaniei este unul cat se poate de sumbru.

Daca o treime din terenul arabil este scos, practic, din circuitul agricol pentru ca atat productia cat si profiturile sunt exportate sau prin faptul ca se cultiva pe ele plante tehnice, mai profitabile, si nu plante alimentare, rezulta ca cele doua treimi ramase in proprietatea romanilor pot produce alimente pentru aproximativ 20 de milioane de oameni. Cu conditia ca acestea sa fie folosite pentru productia de alimente si nu pentru cultivarea de plante tehnice.

Potrivit confederatiilor de agricultori din Romania, pe langa suprafata de un milion de hectare de teren pe care strainii le detin cu acte in Romania, cetatenii altor state controleaza inca alte cateva milioane de hectare de teren arabil detinut fara acte, prin interpusi sau cu drept de preemtiune la cumparare.

„Ca sa poti fugi de fiscul italian nu cumperi pamant intabulat; il ascunzi, iar peste 5-6 ani poti sa il intabulezi. In Banat vorbim de vreo 150.000 ha cumparate de straini. Nu sunt tarani italieni, ci business-meni, speculatori“, a declarat Avram Fitiu, presedintele organizatiei profesionale Agroecologia, in cadrul primei conferinte AGROstandard avand ca tema „Iarna fierbinte a agriculturii romanesti“.

Printre fermieri exista voci care sustin ca suprafata de teren arabil controlata de straini in Romania variaza intre 2,5 si peste trei milioane de hectare.

„Acel milion de hectare e cumparat pe acte, dar oare cate milioane de hectare sunt cumparate fara acte, doar cu contracte de mana pe terenuri neintabulate? Ministerul, in toate raportarile sale, vorbeste despre detinerea in Romania de catre straini a unui milion, un milion doua sute de mii de hectare de teren la aceasta data. Dar asta inseamna statistica pe acte notariale. In special in partea de sud si Moldova, unde n-a existat cadastru, acesti oameni detin suprafete enorme de pamant fara documente si acum, cum ii prind pe romani la inghesuiala, cum ii duc sa semneze actele. Adevarata suprafata detinuta de straini in Romania se va vedea imediat ce se va pune in functiune legea prin care ei au dreptul sa cumpere terenuri. Atunci se va vedea adevaratul dezastru care exista in piata funciara din Romania“, a declarat intr-o conferinta de presa Claudiu Franc, presedintele ROPAC.

Fermierii sunt de parere ca strainii care au cumparat terenuri in Romania le-au achizitionat, in special, in scopuri speculative, date fiind preturile derizorii in comparatie cu cele practicate in restul Europei.

„Taranul italian are in medie 10 ha la el acasa, in timp ce la noi italienii cumpara 1.000-3.000 ha, scopul fiind nu practicarea agriculturii, ci unul pur speculativ. Acesti indivizi care cumpara in Banat 1.000-3.000 ha – am participat la adunarile lor – sunt speculatori. Romania este o miza energetica pentru Europa“, a mai punctat Avram Fitiu.

Biocarburantii, mai profitabili decat alimentele

Chiar daca aleg sa cultive pamantul, strainii prefera, de regula, sa produca biocarburant, mult mai scump si mai profitabil decat productia de alimente.

„Batalia este foarte mare intre fermierii romani si tot ce inseamna agricultor strain aterizat in Romania, care a cumparat, in special in Banat, mult pamant si nu l-a cumparat sa produca alimente, pentru ca acestea sunt ieftine. L-a cumparat sa obtina, evident, agrocarburant. Acesta este scump si creeaza o presiune extraordinara asupra alimentului la nivel mondial, iar marea industrie care produce agrocarburantul va fi intotdeauna mai puternica financiar, astfel incat agricultorul care produce porumb pentru vaca va avea un pret care-i va permite sa traiasca mai bine daca va vinde agrocarburant. Obiectivul nostru, insa, este sa avem suficiente alimente pentru aceasta tara“, a adaugat Fitiu.

Fotovoltaicele, la moda

Pe langa productia de biocarburant, suprafete importante sunt scoase din circuitul agricol pentru a fi folosite la producerea de energie electrica.

„In Europa sunt permise investitiile in sectorul fotovoltaic doar pe suprastructuri metalice, in asa fel incat sa nu fie perturbata activitatea agricola, nu pe terenuri scoase din sectorul agricol“, a mai spus Fitiu.

Chiar si in cazurile in care strainii folosesc terenurile agricole din Romania pentru productia de alimente, acestea sunt exportate, de cele mai multe ori, in statele de origine. Ca si profiturile, de altfel.

Existenta acestei scheme de fraudare poate fi asociata cu „un atentat la siguranta nationala“, sunt de parere reprezentantii Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania,

„Am un vecin, un neamt, care are vreo 7.000-8.000 ha. Productia o duce toata acasa, la el in tara. (…) Are inca o firma in Germania si vinde toata productia din Romania la un pret derizoriu catre firma lui din tara de origine. Nu-i ramane niciun profit in Romania, iese pe zero, astfel incat statul roman nu castiga nimic. Apoi, vinde la un pret mare cerealele in Germania. Singurul beneficiar din aceasta afacere este statul german, care-i ia impozite mari“, a aratat Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here