ANRM va derula, in perioada iulie-noiembrie, o campanie de informare cu privire la gazele de sist si a lansat site-ul infogazedesist.eu, unde a anuntat ca Romania are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasandu-se pe locul al treilea in Europa.
Campania se va desfasura in principal in zonele in care sunt concesionate perimetre cu potential de resurse neconventionale, respectiv Barlad (judetul Vaslui) si Dobrogea.
Romania se situeaza pe locul al treilea in Europa dupa rezervele recuperabile de haze de sist, dupa Polonia si Franta. Aceasta cantitate ar putea sa acopere consumul national de gaze pentru 100 de ani, reiese din datele Autoritatii Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), preluate de la Administratia americana pentru informatie in domeniul energiei EIA.
Polonia ar avea rezerve de gaze de sist de 4.190 miliarde de metri cubi, iar Franta de 3.879 miliarde de metri cubi. Alte state cu astfel de resurse sunt Danemarca (906 miliarde metri cubi), Olanda (736), Marea Britanie (736), Suedia (283), Spania (226), Bulgaria (481) si Germania (481).
In Romania, compania americana Chevron a obtinut, in 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorare a gazelor de sist in trei zone din judetul Vaslui. Chevron mai detine concesiuni si in Dobrogea. Chevron intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta.
In ceea ce priveste petrolul prins sub formatiuni de roca de sist in Romania, EIA estimeaza un volum de 300 milioane de barili, fata de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zacaminte.
Astfel, potrivit estimarilor institutiei americane, explorarea zacamintelor de sist ar creste cu 50% rezervele de petrol ale Romaniei si de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.
Franta are cele mai mari rezerve recuperabile de petrol de sist, respectiv de 4.700 milioane de barili, urmata de Polonia (3.300 de milioane) si Olanda (2.900 milioane).
Marea Britanie si Germania detin rezerve recuperabile de petrol de sist de cate 700 milioane barili, Bulgaria (200) si Spania (100).
SUA detin cele mai mari rezerve de gaze de sist din lume, urmate de China, Argentina, Algeria, Canada si Mexic. In privinta petrolului din zacaminte de sist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina si Libia.
Totodata, SUA au devenit cel mai mare producator de gaze naturale din lume si si-au asigurat securitatea energetica prin exploatarea la scara larga a zacamintelor de sist, printr-un proces tehnic considerat periculos pentru mediu.
Industria gazelor de sist este contestata de activistii de mediu, care sustin ca accesarea zacamintelor, mai greu accesibile fata de depozitele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, in 9 iulie, ca nu exista „niciun fel de risc” pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor in cazul explorarii gazelor de sist si ca „pozitiile” exprimate de vasluieni in dezbaterile publice sunt „in procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de sist, nu de explorare”.
