Comisia Europeană va lansa cadrul pentru 2030 pentru politicile în domeniul schimbărilor climatice și al energiei
Romania nu a respectat in intregime indicatorii din raportarile anuale privind poluarea, asa cum impune protocolul de la Kyoto privind schimbarile climatice

Comertul cu certificate de carbon implica atat statul roman, cat si circa 220 de companii private si de stat, considerate mari poluatori. Romania dispune de aproximativ 300 de milioane de astfel de certificate. La inceputul anului, aceste certificate valorau aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Un comitet al ONU privind respectarea protocolului de la Kyoto se va reuni la Bonn, in perioada 6-8 iulie, pentru a decide daca interzice sau nu Romaniei tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, denumite pe scurt certificate de carbon. Comitetul a constatat ca statul roman nu a respectat in intregime indicatorii din raportarile anuale privind poluarea, asa cum impune protocolul de la Kyoto privind schimbarile climatice.

Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a declarat pentru gandul ca spera totusi ca justificarile pregatite de autoritatile de la Bucuresti sa convinga comitetul ONU sa pasuiasca statul roman. „Eu sper sa nu ne impiedice sa mergem mai departe. Este o problema mai veche. Noi raportam emisiile din 2007 si au existat unele sesizari din partea Comisiei Europene, care a semnalat unele lipsuri in raportari. Eu am aflat abia la sfarsitul lui 2010 care este problema si nu mai aveam bani alocati in buget pentru un nou studiu privind emisiile”, a declarat Borbely pentru gandul. Borbely este ministrul Mediului de la sfarsitul anului 2009.

Romania este obligata sa raporteze anual emisiile de gaze cu efect de sera. Raportul pe anul 2010 a fost considerat incomplet de catre expertii ONU. Un nou raport care sa corecteze erorile este in lucru, dar nu va fi gata pana la summitul de la Bonn, a adaugat ministrul. Institutia responsabila de intocmirea acestor rapoarte este Agentia Nationala de Protectia Mediului. Contactati de gandul, reprezentantii institutiei nu au oferit explicatii privind erorile din raportul incriminat de ONU.

Statul rateaza 600 de milioane de euro, marii poluatori sunt blocati

Comertul cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera (in principal dioxid de carbon) implica atat statul roman, cat si circa 220 de companii private si de stat, considerate poluatori si inscrise in Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera. Statul roman poate vinde altor state „unitati acordate de cantitate” (AAU), in baza protocolului de la Kyoto, semnat de Romania in 1999 si intrat in vigoare din 2005.

Romania dispune de aproximativ 300 de milioane de astfel de certificate, care insa din 2008 si pana in prezent nu au fost valorificate in niciun fel. La inceputul anului, aceste certificate valorau aproximativ 1,8 miliarde de euro, conform ministrului Mediului, Laszlo Borbely. In prezent, piata a scazut foarte mult, iar Romania ar putea obtine pe ele maximum 600 de milioane de euro, „cu foarte mult noroc”, a explicat pentru gandul George Brailoiu, patronul KDF Energy, firma care se ocupa cu tranzactionarea de certificate de carbon. Acum cativa ani, Romania ar fi putut insa obtine intre 2 si 3 miliarde de euro pe certificatele AAU de care dispune, spune Brailoiu.

Marii poluatori, firme private sau de stat, pot la randul lor sa tranzactioneze certificate de carbon de mai multe feluri (CER, ERU sau EUA), pe o piata asemanatoare sistemului bursier, reglementata de Schema de Comert cu Emisii a Uniunii Europene. Pe scurt, certificatele functioneaza ca o moneda, creandu-se o asa numita piata a carbonului. Poluatorii beneficiaza de un numar de certificate alocate de stat pe baza unui plan national. Cei care isi reduc emisiile daunatoare mediului sub limita impusa de stat, prin protocolul de la Kyoto, pot vinde certificate. La randul lor, poluatorii care depasesc limita impusa de poluare au nevoie sa cumpere astfel de certificate, pentru a nu fi sanctionati de stat.

„La fiecare tona de dioxid de carbon peste limita fixata, o companie trebuie sa plateasca aproximativ 100 de euro. Pare putin, dar e vorba de milioane de tone. Sa spunem ca o companie are tinta de 100 de tone de emisii, dar a produs 120 de tone. Pentru a evita sanctiunea, e obligata sa cumpere certificate de carbon din alta parte”, a explicat pentru gandul Lavinia Andrei, presedinta fundatiei de mediu „Terra Mileniul III”.

Efectele unei interdictii. Brailoiu: „Se pierd o sursa de finantare si oportunitati de a scoate profit”

Interdictia din partea ONU ar insemna ca in Romania vor fi blocate toate tranzactiile cu certificate de carbon. „Statul pierde o sursa de finantare aflata sub schema de tranzactionare a Comisiei Europene. De asemenea, instalatiile (companiile poluatoare) nu vor mai putea sa se bucure in orice moment de o decizie favorabila din piata. Sanctiunea loveste implicit interesele private, iar companiile nu au nicio vina ca statul nu si-a facut temele”, a explicat pentru gandul George Brailoiu.

Statul roman a intarziat nepermis de mult tranzactionarea celor 300 de milioane de AAU, considera Brailoiu: „Nu e de fapt o piata (pentru AAU), pentru ca sunt foarte putini cumparatori si foarte putine state care vand. Intre timp, alte tari, precum Polonia, ne-au luat-o inainte si au vandut certificate. Aceste tranzactii se negociaza intre guverne, nu sunt transparente”.

Ministrul Laszlo Borbely este de acord ca s-a pierdut timpul cu certificatele, insa considera ca, de fapt, o interdictie in acest moment nu ar afecta chiar atat de mult Romania: „E o piata destul de slaba acum. Dar timp de doi ani (pana sa vina Borbely la minister), cu aceste AAU nu s-a intamplat nimic. Este interesul statului roman sa vanda aceste certificate, pentru ca sunt bani care ar putea fi folositi pentru investitii”.

Lavinia Andrei, de la „Terra Mileniul III”, considera ca un alt efect ar putea sa apara din partea companiilor poluatoare: „Ele vor trebui sa-si recupereze pierderile provocate de aceasta sanctiune si poate vor mari pretul la ceea ce produc”. De asemenea, proiectele comune de dezvoltare a protectiei mediului, pe care Romania le are cu tari precum Danemarca, Norvegia sau Suedia, ar putea fi blocate si ar putea aparea penalizari.

Emisiile de carbon din Romania

Marii poluatori din Romania, supravegheati de autoritati si implicati in comertul cu certificate de carbon, sunt companiile din metalurgie, chimie si petrochimie, dar si producatorii de energie, de ciment sau de sticla. Printre firmele care tranzactioneaza certificate se numara Petrom, Rompetrol, Electrocentrale, Termoelectrica, Oltchim, Rafinaria Astra, Letea, Arcelor Mittal, Mechel, Azomures, Lafarge, Holcim, dar si Ursus Breweries.

In perioada 1989-2008, Romania si-a redus emisiile de dioxid de carbon cu 45%, la 105,5 milioane de tone de CO2. O mare parte din aceasta reducere se datoreaza micsorarii productiei industriale, dupa caderea comunismului. In perioada 2008-2012, Romania s-a angajat sa pastreze emisiile poluante in limita de 1,279 miliarde de tone de dioxid de carbon.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here