Ministerul Mediului va organiza pe 16 septembrie o licitatie pentru a contracta servicii de cercetare a consecintelor constructiei fazei a doua a proiectului ucrainean de navigare pe canalul Bistroe asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pentru care a prevazut 504.201 lei (119.555 euro).
Suma anuntata este fara TVA, iar finantarea va fi efectuata de la bugetul de stat.
Studiul va trebui facut intre 28 septembrie si 31 decembrie 2009 in limba romana. Data limita de depunere a ofertelor este 11 septembrie 2009, ora 16:00, data limita de evaluare a ofertei este 16 septembrie, ora 18:00, iar data limita de valabilitate a ofertei este 10 noiembrie 2009, potrivit anuntului de participare publicat pe sistemul electronic de achizitii publice.
„Studiul va fundamenta pozitia partii romane in cadrul intalnirilor bilaterale romano-ucrainene, precum si in cadrul intalnirilor din cadrul Conventiei ESPOO cu privire la impactul transfrontier al canalului Bastroe, si va oferi o perspectiva de ansamblu asupra monitorizarii efectelor canalului navigabil de mare adancime Dunare-Marea Neagra efectuat de Ucraina in Delta Dunarii. Studiul va cuprinde o prima serie de rezultate ale monitorizarii efectuate in perioada acoperita de studiu”, a mai anuntat Ministerul Mediului.
Firmele interesate vor trebui sa depuna o garantie de buna executie a contractului, in cuantum de 5% din valoarea acestuia, fara TVA, sub forma de scrisoare de garantie emisa de o societate bancara sau de o societate de asigurari.
Criteriul de atribuire este pretul cel mai scazut, se mai arata in anunt, unde se mentioneaza, printre altele, ca la deschiderea ofertelor nu sunt persoane autorizate.
Romania si Ucraina au pareri divergente in ce priveste Canalul Bistroe. Pe 20 iulie, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, Alin Serbanescu, declara ca Romania si Ucraina vor continua consultarile privind impactul transfrontalier al Canalului Bistroe in scris, Romania urmand sa trimita intrebari detaliate cu privire la impactul proiectului, iar partea ucraineana urmand sa raspunda tot in scris.
In perioada 15-16 iulie, a avut loc la Kiev o noua runda de consultari romano-ucrainene la nivel de experti cu privire la impactul negativ asupra teritoriului Romaniei al proiectului canalului de navigatie realizat de Ucraina in Delta Dunarii. Ministerul ucrainean al Transporturilor si Comunicatiilor a anuntat ulterior ca Romania va prezenta Ucrainei pana la 3 august o lista de probleme privind influenta canalului „Dunare-Marea Neagra” asupra mediului.
Potrivit reprezentantului MAE, Romania a pus accent, in cadrul discutiilor de la Kiev, pe „caracterul incomplet” al documentatiei transmise de Ucraina. „Problemele ridicate de partea romana in privinta impactului transfrontalier al proiectului au privit in special caracterul incomplet al documentatiei transmise de partea ucraineana, care nu se refera la intregul brat Chilia, cantitatile de material aluvionar pe care partea ucraineana intentioneaza sa le dragheze si modul de stocare a acestora, impactul digului de protectie realizat de partea ucraineana la varsarea bratului Bistroe, discrepantele existente in documentatia partii ucrainene cu privire la valoarea ecologica a zonei in care se intentioneaza realizarea proiectului”, a mai spus Serbanescu.
Canalul Bistroe a revenit in atentia publica in martie, cand Ministerul roman al Afacerilor Externe a anuntat ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime „Dunare – Marea Neagra” (Bistroe). Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale. In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in mai ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa. Statele-parti ale Conventiei Espoo, care s-au reunit anul trecut la Bucuresti, au cerut Ucrainei sa opreasca lucrarile la canal, sa reia dialogul cu autoritatile romane si sa parcurga etapele procedurale necesare prevazute de Conventia de la Espoo.
Partea romana a reiterat in repetate randuri ca demersurile Romaniei, sustinute de cele ale organizatiilor internationale de mediu si ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta conventiile internationale aplicabile unui proiect de infrastructura complex derulat intr-o zona fragila de interes international si care poate avea un impact negativ asupra mediului.
Sursa: NewsIn
