Mersul pe bicicleta este mai mult decat un mijloc de transport. In tari precum Olanda sau Belgia exista un adevarat cult pentru bicicleta, iar in alte cazuri, cum ar fi spre exemplu Turcia, ciclismul ca sport a fost folosit in ultimii ani ca mijloc de promovare turistica a tarii.
Daca in primul caz vorbim de o traditie seculara a sportului cu pedale, curse cicliste precum Turul Flandrei sau Liege-Bastogne-Liege fiind integrate in categoria monumentelor ciclismului mondial, Turcia reprezinta un caz aparte.
Pana nu demult Turul Prezidential al Turciei era o competite de nivelul Turului Romaniei, frecventata chiar si de rutierii romani. In ultimii trei ani insa factorii decizionali care se implica in desfasurarea evenimentului au inteles importanta pe care o are o transmisie televizata de ciclism in promovarea turistica a unei tari.
Cu modelul de succes al Turului Frantei in fata, turcii au creat o competitie ciclista proprie in care au investit resurse financiare importante pentru cresterea categoriei in calendarul Uniunii Cicliste Internationale.
Astfel de la nivelul doi, Turul Turciei a ajuns la nivelul 1 si Hors Categorie (HC), cu aspiratii in viitorul apropiat pentru accederea in World Tour. La toate acestea se adauga traseul adaptat nevoilor de promovare turistica a Turciei, renuntandu-se la rutele anoste din interior in detrimentul etapelor de coasta, care au purtat caravana ciclista prin celebrele statiuni din Antalya.
Romania nu este straina de sportul cu pedale, insa nivelul de interes ramane extrem de scazut. Ca si promovare ciclismul a ajuns in casele romanilor prin intermediul postului paneuropean Eurosport, care a reusit de-a lungul anilor sa fidelizeze un public in special in jurul Turului Frantei, competitia etalon a ciclismului mondial.
Cu o istorie de aproape jumatate de secol, Turul ciclist al Romaniei, cunoscut si sub numele de Mica Bucla, se zbate in anonimat. Bugetul alocat de federatia de specialitate nu a depasit 45.000 de euro in 2011, iar promovarea in mass-media s-a rezumat la depesele agentiilor de presa si capturi video de cateva minute.
Prea putin pentru o tara cu potentialul turistic al Romaniei, in conditiile in care numai pentru logo-ul brandului de tara s-a cheltuit un milion de euro. Doar partea de creatie a costat 94.600 de euro, adica dublu fata de premiile puse in joc in Turul Romaniei, restul de 900.000 de euro reprezentand potrivit informatiilor oficiale bani investiti in cercetarile de piata.
N-ar fi fost oare mai sanatos ca din acel milion de euro o parte din bani sa fie investiti intr-o cursa ciclista de nivelul Turului Turciei, cursa ciclista care sa atraga echipe puternice din plutonul profesionist si care sa fie televizata si astfel preluata in intreaga lume?
An de an vedem minunatiile Frantei prin intermediul Marii Bucle, o cursa fabuloasa care impina aspectele sportive cu cele turistice. Descoperim Franta rurala si minunatele catarari din Alpi sau Pirinei intr-un spectacol pe doua roti desavarsit.
Romania ar avea atatea de aratat, Moldova, Bucovina, Transfagarasanul si pana in Apuseni. Cu un minim de interes si implicare, brandul de tara ar putea avea o alta conotatie, iar rezultatul final nu ar mai sta intr-o carte postala, intr-un logo sau intr-un spot TV cu pesti atarnati in copaci.
Sportul in general ne ofera libertatea de miscare, dar ne ofera si o varietate de posibilitati de a profita de pe urma lui. Nu trebuie decat sa punem cap la cap un proiect prin care sportul sa devina atat un mijloc de existenta sanatos, cat si o rampa de a ne face cunoscuti dincolo de hotare.
