Romania va contribui cu cea mai mica suma din intreaga UE la fondul pentru clima

Presa straina sustine ca Romania va contribui cu o suma „simbolica” la fondul pentru clima anuntat de Uniunea Europeana. EUobserver si The Independent scriu de aproximativ 5000 de euro oferiti de oficialii romani, ceea ce inseamna cea mai mica contributie din intreaga UE.incalzirea globala

Romania va contribui cu suma „simbolica” de 5.000 de euro pe an la fondul de 7,2 miliarde de euro pe care UE a anuntat ca il va acorda in urmatorii trei ani drept ajutor tarilor sarace ca sa combata efectele schimbarilor climatice, scrie EUObserver, care citeaza o informatie furnizata de un premier european al carui nume nu este mentionat.

La randul sau, cotidianul britanic The Independent sustine ca ar fi vorba despre o contributie de 5.000 de lire sterline pe an din partea Romaniei, ceea ce ar echivala cu circa 5.500 de euro.

EUobserver precizeaza insa ca suma mentionata a fost dezmintita de un purtator de cuvant al Romaniei, care a declarat ca Bucurestiul va avea o contributie „aliniata” cu cea a celorlalte state care au aderat recent la Uniunea Europeana.

Facand abstractie de Romania, potrivit EUobserver, contributia cea mai mica o va avea Letonia, de 30.000 de euro, urmata de Bulgaria, cu 40.000 de euro, in timp ce la polul opus, cu cea mai mare contributie, se situeaza Marea Britanie, cu 1,6 miliarde de euro.

Contributia tarilor europene la fondul pentru combaterea incalzirii globale
– Regatul Unit , cea mai mare suma: 1.6 miliarde de euro
– Franta, Germania, 1.26 de miliarde de euro fieare pe o perioada de trei ani
– Suedia, 800 de milioane de euro
– Italia, 600 de milioane de euro
– Spania, 375 de milioane de euro
– Olanda, 300 de milioane de euro.
– Danemarca, gazda summitul ONU asupra climei, va contribui cu 160 de milioane de euro
– Belgia, 150 de milioane de euro
– Austria, 120 de milioane de euro
– Irlanda si Finlanda fiecare cu cate 100 de milioane de euro
– Polonia , intre 50 si 60 de milioane de euro
– Cehia va contribui cu 12 milioane de euro
– Portugalia, Luxemburg si Slovacia vor da cate 9 milioane de euro fiecare.
– Slovenia 8 milioane de euro.
– Ungaria 6 milioane de euro, din care in 2010 numai un milion, doua milioane in 2011 si trei milioane in 2012.
– Estonia si Lituania, fiecare 3 milioane de euro
– Letonia 30.000 de euro
– Cipru nu a confirmat oferta sa finala, dar probabil 1,8 milioane de euro pe trei ani.
– Grecia nu si-a anuntat inca suma cu care va contribui
– Bulgaria ofera 20.000 de euro, dar numai pentru ultimii doi ani ai programului

Oicialii romani spun ca pot oferi numai o „suma simbolica”. Potrivit unui premier dintr-o tara membra UE, ar fi vorba de numai 5.000 de euro pe an. Suma a fost negata de un purtator de cuvant roman, care a spus ca aceasta contributie va fi mai degraba „aliniata cu cea a altor noi state membre”, scrie EUobserver.

Comisia Europeana, la randul ei, va contribui cu 150 de milioane de euro.

Liderii europeni au ajuns vineri la Bruxelles, dupa discutii prelungite, la un acord pentru a finanta cu 7,2 miliarde de euro tarile in curs de dezvoltare pentru ca acestea sa combata in urmatorii trei ani efectele incalzirii climatice.

Tarile in curs de dezvoltare deja sufera de pe urma secetei pronuntate, a inundatiilor si a altor calamitati naturale. Ele asteapta acum ca tarile comunitatii internationale sa cada de acord asupra unor fonduri destinate actiunilor de combatere a efectelor incalzirii globale, acord ce se asteapta sa fie anuntat la summitul ONU asupra climei ce se desfasoara la Copenhaga, dar care nu va fi valabil pana in 2013. Tarile in curs de dezvoltatre asteapta in jur de 35 de miliarde de euro pana in 2020 pentru o finantare pe termen lung.

Tocmai de accea, fondul pus la dispozitie de UE este o masura destinata sa acopere perioada pana cand va intra in vigoare finantarea ONU, dand in acelasi timp incredere tarilor sarace. Acestea din urma au nevoie de bani pentru a se adapta la schimbarile climatice prin masuri de tipul construirii de faleze impotriva mareelor din ce in ce mai puternice sau pentru dezvoltarea unor culturi mai rezistente la seceta.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *