Ministrii de finante din Uniunea Europeana nu au ajuns la o decizie comuna privind ajutorul pe care sa-l acorde statelor in curs de dezvoltare pentru a face fata schimbarilor climatice, dupa ce mai multe tari UE, printre care si Romania, au cerut sa plateasca mai putin, potrivit europeanvoice.com.
Discutiile privind sprijinirea financiara a tarilor in curs de dezvoltare, astfel incat sa poata lupta impotriva incalzirii globale, au esuat, deoarece Polonia, Romania, Ungaria, Slovacia, Letonia, Bulgaria, Lituania, Cehia si Slovenia, „au vrut sa plateasca mai putin decat restul statelor membre”, a spus ministrul englez de finante, Alistar Darling, adaugand ca „evident, acest lucru nu este acceptabil”.
Darling a ramas insa increzator ca pana la urma va fi realizat un acord in acest sens.
Presedintia UE, detinuta in prezent de Suedia, spera in realizarea unui acord intre ministrii de finante din UE, care sa fie ulterior agreat de sefii de state din UE la summitul ce va avea loc intre 29 si 30 octombrie. Fara acest acord, o mare parte a summitului va trebuie dedicata rezolvarii acestei probleme.
Statele care au impiedicat realizarea unui acord au spus ca UE ar fi trebuit sa stabileasca mai intai cu cat va contribui fiecare stat membru la sustinerea tarilor in curs de dezvoltare, inainte de sa anunte public cat este pregatita sa aloce. Cele noua tari UE sunt ingrijorate ca statele membre mai sarace vor fi nevoite sa suporte o proportie incorecta din povara financiara. Acestea cer ca nivelul contributiilor sa fie determinat cu precadere de averea fiecarui stat, nu de emisiile acestuia.
Comisia Europeana considera ca comunitatea internationala ar trebui sa ofere statelor in curs de dezvoltare 100 miliarde euro pe an pana in 2020, iar autoritatile publice din UE ar trebui sa contribuie cu sume cuprinse intre 2 si 15 miliarde euro la acest efort global. De asemenea, UE ar trebui sa dea intre 5 si 7 miliarde euro in asa-numitele finantari „fast-track” intre 2010 si 2013, cand protocolul de la Kyoto expira si va fi inlocuit de orice alt acord global.
Presedintia suedeza si alte cateva state membre, precum Danemarca, Marea Britanie si Olanda, se asteptau ca ministrii de finante din UE sa aprobe un text comun in care sa fie stabilite contributia fiecarei tari UE intre 2010 si 2013, precum si date mai generale privind alocarea internationala pe ansamblu dupa anul 2020. Belgia, Spania si Austria erau si ele de acord cu includerea unor cifre privind perioada ulterioara anului 2020.
Polonia si aliatii sai au insistat, insa, ca nivelul contributiilor pentru finantarea intre 2010 si 2013 sa fie voluntara, propunere respinsa de restul statelor membre. Esecul in atingerea unui consens la aceste discutii l-a determinat pe directorul de politici climatice al Greenpeace pe langa UE, Joris den Blanken, sa aprecieze ca „posibilitatea unei esuari in ajungerea la un acord global privind climatul la Copenhaga a devenit foarte reala”.
Pe 2 octombrie, ministrul polonez de finante Jan Rostowski atentiona ca Polonia nu va accepta ca tarile din Europa de Est sa aiba o contributie prea mare la ajutorul financiar pe care statele dezvoltate il vor acorda tarilor sarace in lupta impotriva incalzirii climatice. Unele tari din Europa de Est estimeaza ca efortul national ar trebui calculat in functie de bogatia tarilor europene, ceea ce le-ar avantaja fata de alte state precum Germania, Franta sau Marea Britanie.
In schimb, Franta, campioana europeana a energiei nucleare, doreste sa fie luate in calcul in proportie mai mare emisiile de gaze cu efect de sera, ceea ce ar penaliza tari precum Polonia, dependente de carbune.
Sursa: NewsIn
