Romanii care traiesc cu sacalul auriu – o specie reaparuta din cauza schimbarilor globale

0
59

Foto-vanatoare de sacali aurii in Delta Dunarii, in cadrul expeditiei Orizont 2010 | Foto: Silviu Matei

Satenii dau nas in nas cu sacalii aurii in Giurgiu, pe langa padurea Cioflecu, de cinci ani. La fel, in Delta si in Calarasi (padurea Boianu, Sfredere si Fundulea) Sacalul auriu este o specie relativ noua in Romania, a starnit curiozitatea expertilor, iar unii pun aparitia sa pe seama schimbarilor climatice

Sacalul auriu a devenit de-al casei in unele paduri din Calarasi. Anul acesta au fost impuscati numai aici cateva zeci. Pana acum vreo zece ani nu vorbea nimeni de specia aceasta in Romania; acum sacalii se plimba noaptea, nestingheriti, in haite sau nu, prin Delta si prin judetele limitrofe Capitalei.

In Giurgiu, de pilda, sunt la ei acasa. Se pare ca ar fi reaparut din cauza incalzirii globale. „Pe teritoriul Romaniei aveam semnale ca ajunsesera pana acum doi ani de zile, la nivelul Brasovului. Astazi sunt raportari asupra prezentei sacalului in Maramures. Este o specie in continua extindere de areal. Cauzele? Poate modificarea habitatelor din Grecia, de unde exista semnale ca a si disparut sau modificarile climatice”, ne-a explicat dr. Dumitru Murariu, directorul Muzeului National Grigore Antipa. Dar ce populatie de sacali aurii avem, daca ar mai trebui impuscati din ei sau, dimpotriva, ar trebui ocrotiti prin lege, inca nu stie nimeni. Se cunoaste doar ca sunt un fel de lupi in miniatura, ziua stau ascunsi prin locuri mlastinoase, dar noaptea ies din desisuri si ataca ce are omul in curte: pasari, porci, miei, iezi. Ba dau iama si in legume si in livezi.

publicitateUneori sunt buni caci curata vaile, mancand cadavrele de animale aruncate de oameni. Familiile de sacali isi sunt fidele una alteia, asa cum se intampla la porumbei. Abia dupa ce un sacal ramane vaduv isi permite sa se imperecheze cu altul. Rusii il vaneaza sa-si faca mantouri din blana lui. In Romania, sacalul auriu a fost vazut prima data in 1929, dar in timp specia a disparut.

„Nu stim ce se intampla cu sacalul auriu pe teritoriul Romaniei”

Curiosi, luna trecuta cativa specialisti au pornit intr-o expeditie pe urmele animalului. Au pus capcane, sisteme video si sonore, au facut nopti albe ascunsi in foisoare de observatie si, cand au dat in tarana de cate o urma proaspata de sacal, au pozat-o din toate unghiurile si s-au imbratisat fericiti. Expeditia (Orizont 2010) a organizat-o Garda Verde apartinand ONG-ului Crispus Sibiu, pentru ca la urma sa faca un studiu si sa propuna un plan de conservare si protectie a speciei.

Proiectul il vor trimite programului european de finantare LIFE-Biodiver-sitate. „Vrem sa ne lamurim despre ce este vorba – caci nu stim ce se intampla cu sacalul auriu pe teritoriul Romaniei, scade numarul sau creste? Sunt populatii stabile sau sunt indivizi separati? Nici macar nu se stie cu certitudine unde se afla aceste animale, pe teritoriul tarii. Se presupune ca traiesc in sud-estul tarii si in Delta Dunarii. Orizont 2010 este prima actiune prin care se studiaza la acest nivel problema sacalului auriu”, ne-a explicat Ovidiu Banea, ecolog si director Garda Verde.

Unde ii place sacalului cel mai mult? In Delta si in Calarasi

Au inceput cu judetul Giurgiu. „Suntem in zone cu interes cinegetic deosebit, avand in vedere proximitatea fata de Capitala. In Giurgiu se crede ca ar exista populatii importante”, descrie Ovidiu Banea pe blogul sau. Au descoperit ca in padurea Cioflecu oamenii tot dau nas in nas cu sacalul de acum cinci ani. Iar in Ruicu, de trei ani. Ba chiar, asezat in foisorul din Cioflecu, fotograful echipei a tras in poza un sacal care-si facea de treaba pe acolo. Urmatorul pe lista: judetul Calarasi. Pe fondul de vanatoare Boianu au reusit sa „cheme” sonor trei pui de sacali de 4-6 luni, stand in haita. „Ingrijorarea specialistilor este mare, avand in vedere ca aceasta zona face parte din turismul de vanatoare la mare moda printre vanatorii italieni, austrieci, germani, spanioli, ce ajung sa plateasca pana la 4.000 de euro pentru un exemplar de cerb carpatin. Si vanatul pasarilor este foarte dezvoltat in aceste doua judete (Giurgiu si Calarasi)”, adauga ecologul.

Din munca lor de detectivi, specia-listii expeditiei au mai aflat ca, tot in zona, pe fondurile Boianu, Sfredere si Fundulea, oamenii convietuiesc cu sacalii inca din 1999. Concluzia lor: clar, la Calarasi sacalului ii place si aici s-a organizat mult mai bine decat in alte parti.

Satenii din Periprava (Delta Dunarii) se tot intalnesc cu sacalul de trei ani

Cand au ajuns la Gura Dobrogei, pastorii le-au spus senini sa nu se mai chinuie atat cu monitorizarile, caci mai bine le spun ei cum sta treaba: sacalul auriu se plimba pe aici de vreo zece ani, ei l-au vazut deseori. Dar „detectivii” nostri n-au abandonat. Au ajuns pana pe Grindul Lupilor, au instalat cateva statii, au facut observatii vizuale, spotlight si la final au fost multumiti: intr-o statie au auzit cum urlau, din doua unghiuri diferite, vreo sapte sacali. Mai departe si-au petrecut noaptea pe salupa, pornind in miez de noapte spre Sfantu Gheorghe. Acolo au gasit urme de sacal si excrementele cu care salbaticiunea si-a delimitat teritoriul.

La marginea satului Periprava, inspre padurea Letea, iar au vazut trei pui. Pe la Periprava, satenii le-au spus ca, de vreo trei ani, si la ei sunt sacali. Iar pe langa Saraturi au mai auzit dinspre est inca vreo patru animale urland, prin statia instalata pe mijlocul canalului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here