A exploata aur este un compromis asumat cu natura. Si-l asuma statul, in numele locuitorilor. In vremuri de criza si nu numai, guvernele aleg sa faca acest compromis, deoarece dincolo de grijile legate de calitatea si estetica mediului inconjurator stau mari beneficii economice.
O astfel de optiune a facut guvernul finlandez, care a acordat dreptul de a exploata cel mai mare zacamant din nordul Europei unei firme canadiene, Agnico Eagle, conationala si concurenta a Gabriel Resources, care se bate pentru aurul de la Rosia Montana. Reusitele succesiuni de paduri si lacuri fac din Laponia un rai pe pamant.
Unde mai pui ca renii te viziteaza pe la margini de padure, iar infrastructura face zona perfecta pentru amatorii de plimbari cu bicicleta. Insa, la doar cativa kilometri de statiunea turistica Levi, padurea dispare, iar un mic nor de fum anunta o exploatare industriala.
La Kittila, localitate din nordul Finlandei, a fost descoperit un imens zacamant aurifer. Pe terenul pe care localnicii il stiu drept Suurikuusikko, finlandezii nu au exploatat aur niciodata. Au facut-o insa altii in locul lor. Vecinii suedezi au primit dreptul de a exploata mina, numai ca un actor important al selectei piete a aurului, Agnico Eagle, a intrat pe fir. Canadienii au inghitit firma suedeza in 2005 si au inceput construirea minei incepand chiar de anul viitor, stiind ca vor extrage aproximativ cinci tone de aur in fiecare an.
PROCESARE. Uzina si intreaga exploatare se afla in mijlocul unei paduri. Brazii pot fi observati pe fundal.
Mina ofera locuri de munca pentru 400 de oameni , cei mai multi finlandezi din zona Kittila. Insa, pe cele 850 de hectare de exploatare, copacii au disparut, iar singurul lac de aici este iazul de decantare. E drept ca nu trebuie sa ai alte pretentii de la o mina, iar la Kittila masurile ecologice au fost deosebit de dure. Despre imbinarea ciudata de turism si industrie am discutat cu liderul consiliului municipal din Kittila, Timo Kurula.
Mina de aur cu reni in peisaj
„Multi dintre turistii care vin la Levi nici nu stiu ca aici functioneaza o mina de aur. Noi traim intr-o zona defavorizata si avem probleme cu somajul. Ori mina a furnizat locuri de munca pentru sute de oameni. Principala sursa de bani a municipalitatii ramane turismul, dar mina este pe locul doi”, spune acesta, care este de acord ca Kittila a acceptat compromisul unei mine de dragul bunastarii comunitatii locale.
Spre deosebire de Rosia Montana, statul nu a exploatat niciodata in zona. Astfel, cei care lucreaza acum la mina stiau si cum arata zona inainte. „Desigur, nimic nu mai este la fel”, spune inginerul de mediu al minei de la Kittila, Anna Pitsinki. Ea locuieste in Kittila si calatoreste spre mina cu autobuzul pus la dispozitie de companie. Are maximum 30 de ani, iar pentru ea acest loc de munca este o oportunitate extrordinara. „In astfel de zone, somajul este destul de mare. De aceea, multi dintre localnici au fost de acord cu existenta minei in zona. Compania se ocupa si de proiecte de mediu, de exemplu repopularea cu pesti a unui rau din zona”, spune aceasta.
Mina – compusa dintr-o zona de extractie, un centru de procesare, un iaz de decantare si zona de depozitare a sterilului – este un colos in care culoarea de baza este griul. De aici, de sus, poti admira nesfarsitele paduri lapone si cele cateva case
care animeaza oceanul verde. Durele reglementari finlandeze in domeniul protectiei mediului au fost respectate de canadieni, care au izolat zona astfel incat cianura sa nu ajunga cumva in panza freatica, primul pas spre un dezastru ecologic de proportii.
Pesemne, zona era candva foarte populara pentru populatia de reni. Cativa mai vin si astazi in aria ocupata de mina, imaginea lor pe marginea unui iaz de decantare fiind una inedita, insa in niciun caz binevenita.
CONTROVERSA. Cianura asigura exploatarea eficienta a unui zacamant de aur. Insa accidentul de la Baia Mare a aratat si cat de periculoasa poate fi pentru mediu.
INTERVIU
„Chiar daca exploata statul roman, tot cianura ar fi folosit”
Consultat de evz.ro, un specialist in procesare miniera din Cluj, care a dorit ca numele sa nu ii fie publicat, vorbeste despre zacamantul aurifer de la Rosia Montana si despre posibilitatile de exploatare.
Evz.ro: Care sunt metodele de extractie posibile pentru minereul de la Rosia Montana?
Metodele de extractie difera de la o exploatare la alta. Unde este zacamant de aur nativ, se poate exploata prin metode mecanice. La Rosia, mai sunt cateva filonase de aur nativ, dar cel mai mult este impreuna cu alte minerale, astfel incat se impune o procesare chimica pentru separarea aurului de restul mineralelor.
Care sunt pericolele care pot aparea la o procesare prin cianuratie?
Principala preocupare este acel iaz de decantare. Din cate stiu eu, cei de la Rosia Montana au construit un iaz secundar, cu sistem de pompe, pentru a se recupera apa cu cianura. Acesta este pentru cazuri de urgenta, gen precipitatii abundente, sau eventuale probleme la digul iazului principal. Cat despre procesare in uzina, aceste pericole sunt inerente la toate uzinele care folosesc substante toxice. Pentru acestea, sunt reguli foarte stricte, iar cel care exploateaza trebuie sa demonstreze ca le poate respecta in timpul procesarii.
Totusi, avem accidentul din 2001, de la Baia Mare. Acolo ce s-a intamplat?
Se incepuse exploatarea iazului vechi, pentru refolosirea sterilului. Ei insa nu aveau niciun fel de protectie in aval.
De ce nu extrage statul roman aurul din Apuseni?
Putea sa extraga si statul, dar costurile erau prea mari. Din cate cunosc, toate exploatarile de aur ale statului au fost inchise. Motivul este ca toate exploatarile mici sunt nerentabile. Totusi, statul ar fi trebuit sa foloseasca tot cianuratia, deoarece, repet, filoanele de aur nativ sunt putine.
Fostele mine de stat au fost inchise corespunzator?
Nu cunosc acest aspect, insa inchiderea unei mine trebuie sa tina cont de foarte multe reguli. Structura geologica a solului este semnificativ modificata, locul rocii fiind luat de sterilul depozitat in timpul exploatarii. Este pus la loc un soi de nisip, numai ca totul trebuie consolidat. Mai mult, atunci cand se incepe exploatarea, decoperta (solul cu vegetatie) trebuie pastrata si reasezata atunci cand mina este inchisa
Rosia Montana – intre da si nu
Cetatea amenintata si pericolul unui dezastru
Proiectul „Rosia Montana” mosteneste un accident pe care Romania nu il va uita prea curand. Se intampla in luna ianuarie a anului 2001, cand o deversare de cianuri de la SC Transgold Baia Mare a produs un dezastru ecologic pe raul Tisa. Substanta toxica avea sa ajunga chiar si in Delta, din cauza erorilor de exploatare comise de compania romano-australiana TransGold. Canadienii de la Gabriel vor folosi in Romania tot aceasta eficienta metoda a cianuratiei, insa pretind ca si-au luat toate masurile pentru evitarea oricaror probleme ecologice.
Un alt impediment in calea proiectului este cetatea romana Alburnus Maior. Academia Romana si chiar UNESCO au ajuns sa se impotriveasca exploatarii aurifere, motivand ca ruinele cetatii vor fi distruse. Insa RMGC contesta aceste reclamatii, anuntand ca situl nu va avea de suferit pe durata exploatarii.
PE BANDA. Tonele de roca sunt procesate pentru obtinerea catorva grame de aur. Intr-o saptamana, la Kittila se produc aproximativ trei lingouri de aur, fiecare cu o masa de aproximativ 20 de kilograme.
Metoda cianuratiei este folosita de mai multe decenii in minerit. Motivatia este eficienta ridicata a procesului de obtinere a aurului si tonele de minereu excavate. De exemplu, cu ajutorul cianurii, doar 3% din aurul din roca se pierde. Alte metode, cum ar fi cea gravitationala, desi ecologice, sunt mult mai putin eficiente. Cel mai des, poluarile cu cianura au loc in timpul transportului acestei substante si din cauza fisurilor ce pot aparea in digul iazului de decantare. La accidentul de la Baia-Mare, a fost vorba de o fisura. In cazul Rosia Montana, va fi construit un iaz cu digul de 75 de metri si, totodata, un iaz secundar, pentru preintampinarea unor situatii precum precipitatii deosebit de insemnate cantitativ.
Locuri de munca, bani la stat si inchiderea minei
Un avantaj al proiectului este ca el ar putea fi derulat pe o exploatare deja existenta, neinchisa adecvat de fostul agent (in acest caz, statul roman). Canadienii promit ca, dupa exploatare, vor inchide corespunzator zona, refacand, pe cat posibil, mediul inconjurator. Pentru a nu ramane cu buza umflata, statul va cere garantii anuale de la Rosia Montana Gold Corporation, bani care vor fi folositi pentru inchiderea adecvata a minei, in cazul in care firma nu isi respecta angajamentele.
Directorului de Autorizari al Rosia Montana Gold Corporation, Cecilia Szentesy, spune ca proiectul are de suferit din cauza influentei politice. „Romania ar deveni liderul european in productia de aur, cu 13 tone anual. Totusi, politicul are o influenta negativa. Investitia (n.r. a firmei RMGC) in Romania se ridica la peste 400 milioane de dolari. Initial, statul si-a asumat 20% din aceasta, dar deocamdata nu a contribuit cu niciun cent”, acuza Szentesy.
Un alt avantaj al statului ar fi scaderea nivelului somajului in aceasta zona izolata a Romaniei. Potrivit estimarilor, peste 600 de oameni vor lucra pe exploatarea aurifera de la Rosia Montana. Astfel, angajarea indirecta, in calculul careia intra si familia angajatului, ar fi undeva spre 1.800 de persoane.
Reprezentantii companiei sustin ca statul roman ar putea castiga patru miliarde de dolari in urma exploatarii. Totusi, grupurile care lupta impotriva proiectului anunta ca statul „s-ar alege cu un mizilic de 500 de milioane de euro”.
Sursa: Evenimentul Zilei
