Rosia Montana la ea acasa. Sau cum se fura o tara!

(FOTO: Valea în care a fost stabilit amplasamentul iazului de decantare a cianurii din proiectul minier de exploatare a aurului de la Ro?ia Montana)
(FOTO: Valea in care a fost stabilit amplasamentul iazului de decantare a cianurii din proiectul minier de exploatare a aurului de la Rosia Montana)
(FOTO: Valea in care a fost stabilit amplasamentul iazului de decantare a cianurii din proiectul minier de exploatare a aurului de la Rosia Montana)

Rosia Montana la pas nu seamana cu niciun raport, informare, documentar sau album pe care unii sau altii le-au framantat in toti anii, pentru o cauza sau alta. Rosia Montana reala nu seamana decat cu ea insasi, cea cu putinii oameni vii, traitori ai zilelor noastre. Gasesti acolo o Romanie miraculoasa, purificatoare si puternica, care se incapataneaza sa reziste in fata unei namile corporatiste hotarata sa cumpere si sa distruga fiecare petic de pamant, fiecare casa, fiecare suflet.

Firma canadiana protapita in ceafa rosienilor (Rosia Montana Gold Corporation – RMGC) face afaceri cu sufletele celor neputinciosi, folosindu-se de lacomia, slabiciunea, neputinta si lehamitea oamenilor. Localnicii sunt impartiti in „goldisti” si „opozitie”, adica pro si contra proiectului minier al RMGC.

Santaj cu monumente istorice!

In ultimii 15 ani, RMGC a achizitionat peste 800 de case in Rosia Montana (peste 80% din totalul imobilelor). Multe dintre ele case de patrimoniu, pe care s-a angajat cu surle si trambite sa le restaureze. Monumente care se naruie sub privirile neputincioase ale putinilor localnici ramasi, case condamnate la ruina pentru ca inscriptiile montate strategic de RMGC sunt apasatoare, crude, cu un impact psihologic naucitor: „cladire clasata ca monument istoric, inclusa in planul de restaurare ce va demara odata cu proiectul minier”, „construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, cladirea necesita lucrari complexe de restaurare. Acestea vor fiasigurate de catre RMGC odata cu pornirea proiectului minier”. Asadar, vina pentru naruirea istoriei din Rosia Montana este transferata miseleste pe umerii romanilor care se opun proiectului minier, care, odata demarat, oricum va distruge tot, pe o raza de zeci si zeci de kilometri.

Ipocrizia Gold-ului se simte pe fiecare straduta, colt de casa, copac, petic de pamant. Sute de case sunt lasate in parasire, altele au fost pur si simplu demolate, mai ales cele din vecinatatea unui proprietar decis sa nu vanda, pentru a-l demoraliza si anula psihic. In unele locuinte au fost adusi chiriasi care, in timp, si-au dovedit loialitatea si slugarnicia fata de corporatie. Chirias sau angajat la Gold inseamna sa te transformi ca fiinta, in chip si asemanare. Contractul cu corporatia depaseste limitele admisibile ale umanului: un angajat la Gold nu are voie sa comunice cu „opozitia”, nu are voie sa ofere nimanui date despre ceea ce face, nu are voie sa se aprovizioneze din magazinele detinute de „opozitie” etc. Pentru asta, RMGC a creat propria retea comerciala. Afacerile care deranjau au fost cumparate, inchise sau redirectionate catre oamenii fideli. Putinele cladiri restaurate sunt cele din centrul localitatii si folosite in propaganda agresiva derulata de ani buni.

Alte case sunt infasurate in cearsafuri imense, in dosul carora nimeni nu mai stie ce se intampla cu zidurile chinuite de vreme. Inscriptii, lozinci, sindicate pro-minerit, ong-uri strigatoare si sfidatoare, puse in slujba RMGC sau infiintate de companie… Masini, zeci de masini cu numarul RMG taie in lung si in lat stradutele Rosiei, ametind in viteza privirile speriate sau incruntate ale opozantilor. Camere video, angajati in costumele Gold-ului, casti de miner „uitate” strategic sau impodobite cu flori, cohorte de studenti adusi cu autocare si hraniti in sfanta propaganda goldista.

Saci cu bani pentru suflete moarte!

Tristetea Rosiei seamana cu plansul fecioarei care a fost sedusa, batjocorita si apoi parasita. A fost sedusa de barbatia rosienilor care, acum 10-15 ani, ii jurau cu mana pe inima ca nu o vor trada. Pana cand strainii, constienti de farmecele, nurii si bogatia naturala a blandei fecioare, au venit in sat cu bani multi. S-a negociat din poarta in poarta, din vecin in vecin, din tata in fiu si invers. Unde tatal refuza sa vanda se negocia cu fiul, care se intorcea impotriva parintelui sau. Daca si fiul si tatal refuzau sa vanda, se scotoceau rude de peste dealuri si munti, carora li se aruncau in fata mormane de bani pentru a scoate la iveala mosteniri pana atunci uitate. Barbatii rosieni au inceput sa uite de fata frumoasa, de bogatia ei naturala, de ochii ei curati si limpezi. S-au incaierat vecin cu vecin, tata cu fiu, frate cu sora. In toiul luptei, cavalerul strain a carat, din poarta in poarta, saci plini cu bani: pentru o casa, se oferea un miliard de lei vechi, bancnote mici, in saci transparenti plimbati in vazul celor care inca mai priveau cu un ochi spre tristetea blandei fecioare.

Au luat banii si au plecat din sat cu rusinea ascunsa in obrajii palind. Au acceptat plecarea ca pe o salvare, dar multi au ramas, ca chiriasi si angajati la Gold. Cu bani, dar cu sufletul vandut. Chinuiti in propria-le constiinta, se napustesc deseori asupra celor care si-au pastrat sufletul, care nu au privit spre sacul de bani. Oamenii Rosiei, cei putini, sunt curati la chip dar tristetea ii impresoara. Ulitele sunt pustii, casele cu ferestre sparte sau acoperite sinistru si imbracate in negru, cu usi balanganindu-se sfasietor si curti stapinite de sute de melci.

„Daca maine RMGC reia negocierile si achizitiile, mai ramanem vreo 10 familii in opozitie”

Sorin Jurca este unul dintre cei care rezista. De pe o ulita intreaga, doar casa parintilor lui nu a fost vanduta. Peste drum sta o familie instalata de Gold, iar pana sus, spre munte, totul e pustiu. „Aici, pe strada asta, au locuit rudele mele. Toate au cedat, au vandut la Gold si au plecat. Nimeni nu imi mai vorbeste, dupa ce semneaza contracte cu compania, oamenii se schimba total, ii vezi incruntati, unii speriati. Fetele lor nu mai seamana cu ce erau inainte, sunt inchisi, agresivi…”, marturiseste Sorin Jurca, fost miner si el.

Ramas fara tata de foarte mic (tatal a murit intr-un accident in mina), a fost crescut de un unchi medic stomatolog. „El m-a invatat tot ce stiu, el m-a educat. Aveam incredere in el si il respectam poate mai mult decat pe mama mea. Am mancat cu el la aceeasi masa, am crescut cu el”, spune rosianul. Pana cand peste unchiul medic a dat patima… Gold-ului. I-au creat rapid o afacere, au infiintat un ONG, i-a dat in subordine oameni, l-au facut sef cu salariu de multe zerouri. Unchiul, aflat la pensie pana atunci, a devenit peste noapte lider si unul dintre principalii sustinatori ai companiei. „Doi ani am evitat sa il intalnesc pe ulitele satului. Stiam exact la ce ora iese, cand merge la masa, cu cine se intalneste, doar ca sa nu apar in fata lui”. Intr-o zi s-au intalnit, au vorbit rar si apasat, fara aluzii de nicio parte, iar in alta zi unchiul si-a amenintat nepotul ca, daca nu se linisteste, va ajunge rau, ca din cauza lui RMGC nu poate inainta. „Mai aveti prieteni in Rosia Montana?”, il intrebam pe Sorin Jurca. „Cate unul-doi, dar am prietena Romania intreaga”, raspune rosianul cu ochii cei mai limpezi pe care i-am vazut de ani buni.

In afara celor peste 800 de case cumparate de RMGC, au mai ramas aproape 200. „Nu toti dintre proprietarii celor 200 de case sunt impotriva proiectului minier. Cei mai multi sunt in asteptare. Daca maine RMGC reia negocierile si achizitiile, mai ramanem vreo 10 familii in opozitie”, incheie cu tristete Sorin Jurca.

Un prim-ministru suparat!

Astazi, in Rosia Montana e o acalmie ingrijoratoare, o liniste nelinistita, un soi de asteptare datatoare de speranta.

RMGC pare slabit dupa ce protestele de strada au pus presiune pe politicieni. Camera Deputatilor a respins, la inceputul lunii iunie 2014, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Rosia Montana, o reusita a romanilor pe care premierul Victor Ponta o considera o „blocare” a proiectului, din cauza ca, spune el, nu exista „o sustinere politica clara”, asteptand cu nerabdare inceperea exploatarilor la Rosia Montana. Atentie, legea care a cazut in Parlament, si pe care premierul o deplange astazi, spunea ca o companie privata care face afaceri cu statul te poate da afara de pe terenul tau in numele „binelui general”, aici, in numele exploatatiei miniere! In 2011, cand se afla in opozitie, Ponta afirma ca declaratiile presedintelui Traian Basescu in favoarea proiectului Rosia Montana sunt o incercare de a-si proteja sponsorii din campania electorala si ca seful statului se gandeste doar la buzunarele sale si niciodata la interesele Romaniei. Elafirma atunci ca proiectul Rosia Montana este si va fi in continuare blocat pentru ca nu toti politicienii pot fi cumparati, „asa cum este cumparat presedintele Traian Basescu”.

Respingerea proiectului a avut repercusiuni imediate la Rosia Montana: sute de muncitori angajati de Gold au fost concediati, iar altii urmeaza sa ramana fara locurile de munca din cadrul companiei. Salariile compensatorii sunt acordate, insa, in transe, urmatoarea urmand sa vina abia in noiembrie, semn ca muncitorii trebuie tinuti inca aproape.

Pumnul in gura localnicilor, cu ajutor de la Dragnea!

O alta speranta a rosienilor era expirarea, pe 19 iulie 2014, a Planului Urbanistic General (PUG) si a Planului Urbanistic Zonal (PUZ), ambele fiind favorabile companiei miniere. Din aceasta cauza, in urma cu doi ani, instanta din Alba Iulia anulase definitiv deciziile de aprobare ale PUG si PUZ (sub motivatia ca instituie caracterul mono-industrial al localitatii). In ciuda deciziei instantei, Consiliul Local din Rosia Montana adopta tot in 2012 o noua hotarare, prin care prelungeste cu inca doi ani valabilitatea PUG-ului cu pricina (valabilitate care expira, oricum, pe 19 iulie 2014).

Numai ca, in asteptarea datei de 19 iulie 2014, o noua grozavenie se anunta „de sus”! In luna iunie,Liviu Dragnea da un ordin ministerial… cu dedicatie si tinta precisa! Ordinul vicepremierului abroga sanctiunea de anulare a documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului care nu respecta prevederile legale! Adica: procedurile de informare si de consultare publice raman obligatorii, dar nu mai exista sanctiunea de anulare din Metodologie daca procedurile sunt incalcate, fapt care va genera lipsa de transparenta si va favoriza interese de tot soiul. Deci, oricine are un interes de dezvoltare a unui proiect care intra in condradictie cu interesele vecinilor sau ale unei comunitati mai largi (care au dreptul sa fie consultati!) scapa de sanctiunea nulitatii in cazul unei contestatii ulterioare. Urmarea ordinului-cadou al lui Liviu Dragnea?! Pe 16 iulie, cu trei zile inainte de expirarea valabilitatii PUG si PUZ, Consiliul Local din Rosia Montana s-a intalnit „de urgenta” in sedinta de indata (o procedura care, conform Legii 215/2001, se justifica doar in cazurile de maxima urgenta sau forta majora), votand vechiul PUG si PUZ al localitatii, mentinand astfel specificul de zona „monoindustriala”, deci imposibilitatea de a se dezvolta pe plan turistic, comercial sau agricol.

Un primar da cu istoria de pamant!

Vorbim despre un primar care, in iulie 2010, formula un comunicat de presa halucinant: „Comunitatile din Rosia Montana si judetul Alba RESPING initiativa de listare UNESCO a Rosiei Montane, in defavoarea dezvoltarii economice a unei zone cu mari probleme sociale. Comunitatile din Rosia Montana si din Judetul Alba, in deplina reprezentativitate si legitimitate a marii majoritati a locuitorilor, exprimate prin vot, resping vehement demersul demagogic de blocare a unui proiect de dezvoltare a zonei Muntilor Apuseni prin initierea procedurii de listare UNESCO a obiectivelor de patrimoniu din Rosia Montana. Subliniem ca initiativa de listare UNESCO este in contradictie flagranta cu interesele legitime ale comunitatilor locale, ale majoritatii locuitorilor din judetul Alba, si a fost promovata fara consultarea si sprijinul acestora”.

Bogatia Romaniei, oferita gratis strainilor!

Intrebarea fireasca este ce il mana in lupta pe un primar din Romania incat sa isi distruga cu buna stiinta propriul popor? Pentru ca, s-a convins toata tara, nu vorbim despre bunastarea populatiei, despre dezvoltarea unei zone, nici despre beneficiul statului roman. Sa amintim aici doar un fapt absolut naucitor legat de proiectul minier de la Rosia Montana: zacamintele din Rosia Montana contin aur si argint, dar mai contin si alte multe metale importante. Contractul de concesiune contine o clauza prin care orice metal recuperat in plus devine proprietatea firmei care efectueaza extractia, in cazul nostru Gabriel Resources. In Rosia Montana minereul este foarte bogat in alte materiale si astfel compania canadiana va extrage cantitati impresionante de metale importante pentru care nu va plati nimic!

Geologul Aurel Santimbrean, care a fost peste 20 de ani, pana in 1987, sef la exploatarea miniera de stat de la Rosia Montana, confirma si el ca nu aurul si argintul sunt cele mai valoroase zacaminte din zona vizata pentru exploatare de catre Gold Corporation, adevaratele „comori economice” fiind metalele rare. „Zacamintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu si wolfram sunt evidentiate calitativ si cantitativ in documentatia pe care Rosia Montana Gold Corporation a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale”, spune fostul geolog-sef al minelor de la Rosia Montana. Prin exploatarea acestor metale rare, nementionate in proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizari in industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine „multimiliardara in doi-trei ani, in timp ce statul roman nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zacaminte facute cadou”, mai spune geologul. De exemplu, titanul este folosit in combinatii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice si usoare pentru industria aerospatiala, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice si dentare, bijuterii sau telefoane mobile.

Revenim cu intrebarea de mai sus: ce il motiveaza pe un roman – fie el premier, vicepremier, primar sau taran – sa ofere pe tava strainilor propriul pamant, cu tot cu bogatii?

Copiii Gold-ului si bomboanele „opozitiei”!

Ce se intampla la Rosia Montana se poate repeta in oricare alt loc din Romania. O companie straina pune stapanire pe o comunitate si, cu sprijinul statului roman, dispune de ea si de sufletele locuitorilor sai. Daca te opui esti strivit, supus presiunilor psihice, urmarit, agresat. Dar orice suferinta creata de Gold nu o egaleaza pe cea a romanilor care si-au vandut sufletul pe bani sau pe un loc de munca vremelnic. Gold-ul a cumparat case, monumente, oameni vii si oameni morti. A cumparat suflete.

La final ramane apasat, chinuitor si trist, o intamplare petrecuta in Rosia Montana: un copil de 10 ani intra in magazinul „opozitiei”. Cere bomboane la doi lei, „din alea bune”. Nu pentru el! Pentru o fata care asteapta afara, departe de magazin. „Parintii ei sunt goldisti, si ea nu poate intra aici”, se justifica baiatul in fata vanzatoarei. O imagine pe cat de tulburatoare,  pe atat de datatoare de speranta: si parintii baiatului sunt „goldisti”, dar el a intrat in magazin pentru ca ii place fata de afara, care tanjeste dupa bomboanele „alea bune, la doi lei”…

(Florentina Tonita)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *