Ministerul Mediului a elaborat un proiect privind infiintarea unui Consiliu National pentru Silvicultura, care va avea rol strict consultativ, fara conducere, a carui unica competenta va fi de a emite doar avize
Nostra Silva, organizatia care se lupta de ani buni sa salveze ce a mai ramas din padurile Romaniei, cere ministerului sa imbunatateasca acest proiect, pe care il considera penibil
Altfel, spune asociatia, ar trebui infiintate si Consilii pentru Protectia Crengutelor Uscate sau a Cozilor de Topor din Silvicultura, ori pentru Finantarea Partidelor Politice
Ministerul Mediului a elaborat un proiect privind infiintarea unui Consiliu National pentru Silvicultura, care, desi ar fi trebuit sa aiba drept scop salvarea a ceea ce a mai ramas din padurile Romaniei, pare sa se ocupe mai degraba – si doar cu titlu consultativ – de salvarea cioatelor, dupa cum sustin reprezentantii societatii civile, avand in vedere ca acesta nu va avea conducere, fiind pus la dispozitia ministrului de resort dupa bunul sau plac, fara ca vreo entitate cu interes direct in pastrarea „aurului verde” sa poata avea vreun cuvant de spus.
In opinia Nostra Silva, organizatie non-profit care de ani buni incearca sa salveze ce a mai ramas din padurile Romaniei, acest proiect este de-a dreptul „penibil”, avand in vedere ca membrii Consiliului se vor intruni „la solicitarea conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura” [art. 6 alin (2) din proiect]”; ordinea de zi a sedintelor este stabilita numai de Minister – „secretariatul Consiliului este format din doi membri, desemnati de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura” [art. 3 din proiect]”; „ordinea de zi a sedintei Consiliului se comunica in scris fiecarei organizatii prevazute la art.1 alin.(1) din prezentul ordin, cu cel putin 5 zile lucratoare inainte, prin grija secretariatului” [art. 6 alin. (3) din proiect]”.
„Daca aceasta este linia stabilita de Minister, solicitam, pentru a completa aceasta directie necesara “salvarii” Padurilor Romaniei: a) organizarea unui Consiliu National pentru Protectia Crengutelor Uscate; b) un Consiliu National al Cozilor de Topor din Silvicultura; c) un Consiliu National al Hotilor de Padure; d) un Consiliu National al Proprietarilor de Cioate; e) un Consiliu National al Abatoarelor de Lemn Taiat Ilegal; f) un Consiliu National pentru Finantarea Partidelor Politice; g) in fine, un Consiliu National al Consiliilor Nationale ale Marilor Specialisti Silvici.
Daca Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice isi revine din hipnoza ROMSILVA si CONSILVA, solicitam organizarea unor noi discutii si consultari, a unei noi dezbateri care sa reuneasca toti factorii interesati de soarta padurilor”, considera Nostra Silva, intr-un document remis Curierului National.
Potrivit organizatiei, pentru ca acest consiliu sa fie unul reprezentativ pentru sectorul silvic, ar trebui sa aiba ca membri si reprezentanti ai mai multor corpuri sociale si profesionale, respectiv ai proprietarilor de paduri, ai administratiei silvice private si de stat, ai sectorului de exploatare si prelucrare a lemnului si ale unor ONG-uri de mediu.
„Consiliul trebuie sa cuprinda de asemenea reprezentanti ai institutiilor de invatamant superior, de cercetare si reprezentanti ai corpului silvic si Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice”, propune Nostra Silva.
Conducerea ar trebui exercitata prin rotatie, dupa modelul Consiliului European
In ceea ce priveste conducerea Consiliului, Nostra Silva propune ca aceasta sa fie exercitata prin rotatie „cu o periodicitate de 3 sau 6 luni, de catre reprezentantii celor 4 grupuri mari mentionate”.
„Aceasta conducere prin rotatie, dupa modelul Consiliului European, asigura continuitatea agendei Consiliului si ar face posibila reprezentarea in discutii/consultari cu alte institutii/organizatii”, precizeaza ONG-ul.
O alta propunere a acestuia priveste ca, pe langa rolul consultativ in elaborarea actelor normative, Consiliul sa aiba si rol decizional si strategic in monitorizarea eficacitatii implementarii politicilor publice cu privire la paduri.
„Consiliul, din aceasta perspectiva de observator, ar trebui sa asigure calitatea punerii in practica a politicilor publice, trebuind sa aiba si competenta de a face recomandari referitoare la modul de imbunatatire a acestor politici, precum si de a monitoriza actiunile intreprinse ca urmare a observatiilor sale”, propune Nostra Silva.
In opinia acesteia, o functie esentiala a Consiliului trebuie sa fie cea de reprezentare/comunicare a sectorului in relatiile cu alti factori implicati/ interesati in elaborarea politicilor publice, iar in cadrul unor dezbateri publice Consiliul trebuie sa isi poata asuma inclusiv comunicarea publica a punctelor sale de vedere.
