San Francisco este cel mai mare oras Zero Waste/Zero Deseuri din lume

Miscarea Zero Waste trece dincolo de granite fiind sustinuta de oameni cu etnii, culturi, religii, stari materiale diferite. Oameni a caror viziune este transmiterea catre noile generatii amunicipalities2 (1) unei planete curate, sanatoase, fara deseuri. Oameni care cred cu adevarat in principiul sustenabilitatii si, din acest motiv, vor sa mentina capitalul natural al planetei, astfel incat copiii nostri sa se poata bucura de o lume cel putin la fel de bogata ca aceea pe care am gasit-o noi.

Pretutindeni in lume, comunitati urbane si rurale au adoptat obiectivul „zero deseuri/zero waste“ si lucreaza spre a-l indeplini. Programele „zero deseuri/zero waste “sunt modalitatile cele mai rapide si eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritatile locale pot contribui la evitarea poluarii cauzate de eliminare a deseurilor, pot lupta impotriva schimbarilor climatice, pot crea locuri de munca si promova sustenabilitatea.

La nivel global, Zero Waste International Alliance coordoneaza intalniri periodice in diferite parti ale lumii pentru a creste puterea comunitatilor si a promova solutii „zero deseuri/zero waste “. De asemenea, la nivel european Fundatia Zero Waste Europe cu filiale in 18 tari, inclusiv in Romania prin Zero Waste Romania, a fost creata pentru a consolida puterea comunitatilor de a regandi relatia lor cu resursele.

Exista numeroase modele de succes, cum ar fi orasul San Franciso in S.U.A., Capannori in Italia sau Kovalam in India, insa exista si exemple ale unor programe care s-au „impotmolit “pe parcurs, cum ar fi Canberra in Australia sau Buenos Aires in Argentina. Progresiv prin traditie si un important centru al miscarii de mediu din S.U.A., nu este o surpriza faptul ca orasul San Francisco este un lider in implementarea programului Zero Waste. 

San Francisco, cu o populatie de aproximativ 800,000 de persoane, recupereaza 77% din deseuri, depasind primul obiectiv de 75% pana in 2010 si apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deseuri, pana in 2020, fara depozitare la rampele de deseuri si fara incinerarea deseurilor (cu sau fara recuperare de energie).

Conceptul zero deseuri nu trebuie inteles ad litteram. Zero deseuri este in primul rand un angajament, o calatorie, o strategie formata din 10 pasi, care poate fi implementat atat la nivel de comunitate cat si la nivel individual si care promoveaza o schimbare de paradigma – deseurile sunt resurse.

La baza programului implementat in San Francisco sta ideea ca separarea deseurilor pentru compostare si reciclare ar trebui sa devina mai avantajoasa decat depozitarea acestora in gropi de gunoi. Aceasta cerinta este indeplinita printr-un sistem simplu si convenabil, prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori si semnalizate cu imagini descriptive; educatie multilingva pentru a satisface nevoile diverselor etnii; diferite grade de interes acordate diferitelor sectoare: rezidential, al afacerilor, al autoritatilor publice.

Alt element cheie al Planului Zero Waste din San Francisco este acela ca incurajeaza prevenirea generarii deseurilor in intregul sistem. Reducerea cantitatii de deseuri si reutilizarea sunt incurajate de legislatie care impune vanzatorilor de produse alimentare sa elimine polistirenul extrudat in favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, in favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hartie reciclabila, etichetate corespunzator; o campanie de educare impotriva apei imbuteliate (si in favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizata in fiecare an (cartile de telefon sunt oferite gratuit in majoritatea oraselor din Statele Unite).


Municipalitatea detine propriul sistem de schimb de bunuri, punand la dispozitie piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi intre institutii. In plus, aceasta are o pagina web cu linkuri pentru a ajuta oamenii sa afle mai multe despre reducerea cantitatii de toxine folosite in produsele de curatenie si in cele de ingrijire personala. In loc sa se rezume doar la a indemna populatia sa reduca folosirea materialelor toxice, orasul San Francisco ofera alternative viabile.

Municipalitatea recunoaste ca reutilizarea creativa si responsabilitatea consumatorului sunt doar o mica parte a solutiei. Astfel, in 2006, San Francisco a aprobat rezolutia Responsabilitatii Extinse a Producatorului odata cu interdictia aruncarii produselor periculoase in cosul de gunoi. Rezolutia indeamna producatorii sa puna bazele unei “etici a responsabilitatii producatorului” pentru a completa “etica reciclarii” civice. Inca nu exista o dispozitie clara care sa oblige producatorii locali sa accepte aceasta rezolutie – dar politica de cumparare a municipalitatii, bazata pe principiul precautiei, o incurajeaza.

Locuitorilor si firmelor le sunt puse la dispozitie trei containere: verde pentru deseuri compostabile, negru pentru deseuri reziduale si albastru pentru toate materialele reciclabile, inclusiv hartie, plastic, sticla si metal. Separarea este incurajata prin sistemul “platesti pentru cat arunci”, prin care cetatenii platesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi. Mai multe companii private, contractate de catre oras, sunt responsabile cu colectarea si procesarea celor trei fluxuri de materiale. Prin instituirea unui simplu sistem de separare bazat pe trei tomberoane si lasarea separarii materialelor reciclabile in seama contractorilor privati, locuitorilor li se ofera o cale simpla si convenabila de a participa. Deseurile sunt colectate de doua camioane: unul pentru materiale organice si altul cu doua compartimente, pentru materiale reciclabile si deseuri. Una dintre companiile de colectare, ce acopera 2/3 din oras, are 400 de angajati doar pentru serviciul de colectare.

San Francisco a fost primul mare oras din S.U.A. care a colectat resturile alimentare pentru compostare. Astazi, sute de mii de locuitori si aproximativ 3,000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, in fiecare zi, catre o unitate de compostare, unde resturile alimentare, resturile vegetale, hartia folosita si alte materiale compostabile sunt transformate in ingrasamant care ajuta la producerea ecologica de produse alimentare si vin, prin imbunatatirea calitatii solului. Unitatea de compostare este situata intr-o zona rurala in apropierea orasului San Francisco, pe un teren de 7 hectare, si are 11 angajati. Compania cere un pret de 41 pana la 51 de dolari/tona de material organic primit, si acest venit acopera costul intretinerii si al functionarii unitatii. Veniturile sunt realizate prin vanzarea de compost, care este certificat ca fiind organic, si insumeaza aproximativ 42,000 m3 de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orasul ofera galeti speciale, subventioneaza pubele pentru compostare la domiciliu si ofera gratuit cursuri multilingve despre compostarea in mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) si despre gradinaritul organic.

Deseurile din containerele albastre sunt sortate intr-o Unitate de Recuperare a Materialelor mecanizata, ce sorta aproximativ 650 de tone de materiale pe zi in 2008, 90% din care sunt recuperate pentru a fi reciclate, si care are 180 de angajati ce locuiesc in vecinatatea unitatii.

Pentru a atinge obiectivele propuse, San Francisco implementeaza un principiu unic al “celei mai bune utilizari a materialelor recuperate”, care stabileste o ierarhie a utilizarilor preferate pentru fiecare material, acordand prioritate celor care minimizeaza consumul de resurse. De exemplu, sistemul orasului San Francisco privind cea mai buna utilizare pentru materia organica urmeaza aceasta ierarhie:

  • Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale.
  • Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de catre fermieri;
  • Grasimile, uleiul si unsoarea sunt transformate in seu sau hrana pentru animale;
  • Compostare in gospodarii, scoli, parcuri, etc.
  • Compostarea la scara larga a materialului organic separat la sursa. 
  • Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz; grasimea este colectata de la restaurante si transformata in combustibil pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.

San Francisco dedica resurse importante programelor demonstrative, pilot, recunoaste participarea si rezultatele excelente si le rasplateste cu premii in numerar.

O alta trasatura unica a programului din San Francisco este reprezentata de stimulente pentru minimalizarea progresiva a cantitatii de deseuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirectionarea de la rampa si include un set de patru obiective pentru fiecare an. Doua obiective anuale sunt indreptate spre scaderea volumului de deseuri, si alte doua se bazeaza pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Daca toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obtine o cota de profit mai mare (2% – cate 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, in total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate intr-un cont distinct destinat incurajarii recuperarii de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzator obiectivelor atinse, in conformitate cu verificarile municipalitatii.

In cele din urma, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orasului este raspandirea filozofiei Zero Waste, asa ca functionarii experti in Zero Waste tin prelegeri si prezentari pentru a face cunoscute strategiile unui public cat mai divers, de la orasele din apropiere pana la alte tari.



20 Iun 2015 - Zero Waste Romania



Articole recente:
Alimentatie
meteosensibilitatea1
29 octombrie 2016
Afaceri ecologice
health_odejda_bambuk03
24 octombrie 2016
EcoMagazin
natural-art-public-intallation-stones-david-allen-fb
21 octombrie 2016
Controlul poluarii
toalete-ecologice-timisoara-foto-opinia-timisoarei-270x203
20 octombrie 2016
Colectare Deseuri
Case Pasive
case-din-baloti
17 octombrie 2016
Accidente ecologice
coral-large_trans9rg-p7f8wnnss1ppckrmr5dlnah7xnb_cefm-bnf_fs
16 octombrie 2016
Combustibil alternativ
autobuz-electric-cluj-250x180
13 octombrie 2016
Accidente ecologice
space-debris
12 octombrie 2016
Biosecuritate
Mobilizare generala de Ziua Curateniei
11 octombrie 2016
Protectia Mediului
Biosecuritate
Institutul Wyss de Cercetare in-vitro
9 octombrie 2016
Accidente ecologice
3% din deseurile din oceane sunt alcatuite din pungi de plastic alimentare.
8 octombrie 2016
Afaceri ecologice
Tribul Achuar din Amazon isi cere drepturile la o viata libera.
6 octombrie 2016
Biodiversitate
panda-bear
5 octombrie 2016
Alimentatie
980x
2 octombrie 2016
Stop Abandonului
Protectia atmosferei
Harta interactiva a poluarii
1 octombrie 2016
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016