Sardinia, insula dintre ape de clestar, poluata cu uraniu

21 Sep 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Situata in partea vestica a Marii Mediterane, depozitara a unei culturi milenare, cu specii de flora si fauna unice in lume, Sardinia sufera din cauza bazelor militare NATO de pe teritoriul sau.

Insula de o rara si neobisnuita frumusete, scaldata de apele Mediteranei, care in unele locuri au straluciri de clestar, gazda anuala a milioane de turisti, destinatie preferata deopotriva de saraci si bogati, locul unde mai marii lumii au ales sa-si ridice case de vacanta, Sardinia se confrunta cu poluarea produsa de armele si aparatura testate in bazele militare NATO. Un raport recent arata ca, in zonele din apropierea acestora, exista o rata crescuta a cazurilor de tumori si de maladii ale sangelui.

In epoca moderna, multi calatori si scriitori si-au exprimat entuziasmul fata de frumusetile naturale ale Sardiniei, care gazduieste un amalgam complex de flora si fauna cu exemplare unice in lume, ce populeaza zone intinse inca nealterate de activitatea umana. Scriitorul britanic David H. Lawrence avea sa scrie, in 1921: “Acest loc nu seamana cu niciun alt loc.

Sardinia este altceva: un spatiu incantator, distante de parcurs, nimic finit, nimic definitiv. Este ca libertatea insasi”. Intr-adevar, Sardinia a fost si este iubita pentru peisajele sale unice, pentru varietatea ecosistemelor diverse (gratie carora este considerata un microcontinent), pentru peisajul muntos care alterneaza cu sesuri linistite, dar mai ales pentru golfurile si plajele sale, pentru formatiunile stancoase ce par sa se pravaleasca in apele albastre, turcoaz, aurii, de-o limpezime unica in lume.

Febra aurului rosu

Un loc indragit de amatorii de scufundari subacvatice este asa-numita “Grotta Di Nereo”, considerata cea mai vasta grota submarina din Marea Mediterana. In anii “50, aici a inceput “cursa” pescuirii de coral rosu, care s-a numit, la vremea respectiva, “febra aurului rosu”. Din cauza distrugerii masive a recifelor de corali, grota a fost declarata, dupa doua decenii, “arie marina protejata”.

Pana in ziua de azi, pescuitul a ramas interzis, astfel ca tunelurile spectaculoase ale grotei adapostesc, in prezent, o varietate impresionanta de specii marine. Cat priveste suprafata Sardiniei, aceasta este alcatuita din formatiuni calcaroase in proportie de 10%. Grote si lacuri subterane atrag turisti si speologi din toata lumea. O grota faimoasa este cea numita Bue Marino, apoi Nettuno, in interiorul careia se afla unul dintre cele mai mari lacuri subterane din Europa.

Citeste articolul Sardinia, insula dintre ape de clestar, poluata cu uraniu integral in Adevarul

Pentru mai multe informatii despre amalgam, coral, grota, nato, pescuitul, sardinia, speologi, subacvatice, tumori, uraniu, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.