Este un lucru cunoscut ca Bucovina este una dintre cele mai indragite destinatii de turism cultural din Romania. Frumusetea satelor din Bucovina, armonia dintre peisajul construit intr-un cadru natural de exceptie, traditiile si oamenii primitori au fost si sunt parte a produsului turistic Bucovina. Din pacate dezvoltarea din ultimii ani nu a tinut cont de faptul ca noile constructii trebuie sa se armonizeze arhitectonic, coloristic sau prin stilistica decoratiunilor, cu constructiile vechi traditionale. In mare majoritate, satele cele mai afectate de interventii negative in peisaj, sunt cele asezate de-a lungul principalelor artere de circulatie turistica. Drumurile catre manastirile monumente UNESCO sunt presarate cu constructii noi: unele prea mari, altele prea strident colorate, altele „strajuite” in loc de fostele porti bucovinene, de garduri pe care troneaza lei sau soimi de ipsos. Aceste practici in constructii au inceput sa fie sesizate si criticate de turisti, iar pe termen lung, vor conduce la modificarea ireversibila a ceea ce reprezinta Bucovina ca destinatie turistica.
Multe dintre interventiile negative nu se datoreaza unor intentii condamnabile. Locuitorii satelor au dorit case noi, confortabile si s-au inspirat din tipologia urbana romaneasca sau straina. Constructiile noi din sate pot fi realizate insa cu pastrarea specificului local sau chiar prin integrarea caselor vechi, iar respectarea unor recomandari simple, legate de colorit, de forme, de preluarea unor elemente constructive de la casa traditionala din Bucovina, ar conduce la pastrarea unui peisaj caracterizat de turisti, in trecut, ca „idilic”.
Brosura „Satul bucovinean ca destinatie turistica. Cum il protejam si promovam?”, editata de Consiliul Judetean Suceava, prin Centrul National de Informare Turistica, este o culegere de recomandari practice pentru pastrarea peisajului cultural al Bucovinei si se adreseaza locuitorilor satelor Bucovinei, autoritatilor locale, investitorilor din turism si tuturor celor care indragesc zona.
Structurata in unsprezece capitole, acest ghid de bune practici prezinta argumente si exemple pozitive de destinatii turistice care au conservat si valorificat peisajului construit, precum si recomandari de adaptare a caracteristicilor arhitecturii traditionale la constructiile noi din Bucovina (corpul casei, acoperisuri, fatade, prispa, foisor, ferestre si usi, talpa si temelia casei, detalii, porti si garduri, curtea si fantana), drepturi si obligatii ale primarilor cu privire la pastrarea imaginii satului, amenajarea spatiilor publice rurale pentru a promova satul ca destinatie turistica.
Cu o structura clara, brosura este o culegere de recomandari ce vizeaza tehnicile de constructie ale caselor, dar si amenajarea spatiului public, prezentand in imagini exemple „Asa da” si exemple „Asa nu”, studii de caz care explica detaliat practici pozitive si negative din satele judetului Suceava. Multe fotografii au fost puse la dispozitie de proprietarii de pensiuni sau au fost realizate de catre studentii Facultatii de Stiinte Economice si Administratie Publica, specializarea turism, in urma cercetarilor de teren realizate in ultimii trei ani, in cadrul campaniei „Salveaza Satul Bucovinean. Adopta o casa!”. Imagini de exceptie au fost puse la dispozitie de artisti fotografi care iubesc Bucovina si care au imortalizat frumusetea zonei: Sorin Onisor, Pedro Palamar, Victor Rusu.
Brosura este rezultatul muncii unor specialisti in etnografie, arhitectura, turism si a cooperarii unor organizatii care au inteles insemnatatea pastrarii peisajului cultural al Bucovinei: Consiliul Judetean Suceava, Muzeul Bucovinei, Asociatia de Dezvoltare Economica si Regionala, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava, Ordinul Arhitectilor din Romania, Filiala Nord-Est si Asociatia pentru Turism Bucovina.
Dorinta acestora este ca acest material sa devina un indrumar si o sursa de inspiratie pentru pastrarea autenticitatii peisajului cultural al Bucovinei, de dragul nostru, al celor care locuim aici si care ne mandrim cu ea, dar si pentru turistii care vin sa o viziteze, devenind astfel o resursa economica pe termen lung.
Bucovina merita o sansa, iar Bucovina de maine, este responsabilitatea noastra, a tuturor !
