Scenariul gazelor de sist din Vaslui s-ar putea repeta in Maramures

0
86
Scenariul gazelor de sist din Vaslui s-ar putea repeta in Maramures
Scenariul gazelor de sist din Vaslui s-ar putea repeta in Maramures

Scenariul din Vaslui s-ar putea repeta si in Maramures. Judetul Maramures figureaza pe o harta in care sunt mentionate perimetrele in care vor fi exploatate gazele de sist si care au fost concesionate in acest sens. Conform acesteia, perimetrul din Maramuresul Istoric este concesionat de OMV. Intamplator sau nu, recent, directorul general al celui mai mare producator local de petrol si al doilea mare producator de gaze naturale declara ca studiaza oportunitatea intrarii pe segmentul gazelor de sist. Autoritatile locale habar n-au insa de astfel de resurse. Se spune insa ca in zona Salistea de Sus ar exista un astfel de zacamant care a fost luat in vizor de Ceausescu.

Protestatari care stau in genunchi, se tin de mana si scandeaza “Hotii!”. Raniti, oameni lesinati, copii adusi la proteste. Saptamana trecuta s-a dezlantuit infernul la Pungesti. Oficial, acolo urmeaza sa fie amplasata prima sonda de explorare a gazelor. Unda protestelor s-a propagat si la Bucuresti. Putini stiu insa ca imaginile dramatice care au tinut prime-time-ul televiziunilor de stiri s-ar putea repeta, la indigo, si in Maramures. Recent, pe site-ul ANRM a fost publicata o harta in care sunt mentionate perimetrele de unde vor fi exploatate gaze de sist si numele companiilor care au concesionat acele perimetre. Si judetul Maramures figureaza pe harta, cu o zona situata in Maramuresul Istoric, concesionata de OMV-Petrom.

Alte judete care au aparut pe aceasta harta au reactionat dur. La noi insa, povestea e invaluita in mister. Se spune ca, in vremea regimului rosu, IPEG Maramures ar fi analizat sisturile din zona Sacel si Pasul Setref, dar s-a renuntat la proiect din cauza calitatii si cantitatii slabe. Potrivit unor date de atunci, s-ar putea sa existe astfel de zacaminte in zona Bogdan Voda, Sacel, dar autoritatile locale si judetene habar n-au despre acest lucru. Vasile Span, arhitectul sef al judetului, spune ca: “din ce stiu eu, pe vremea lui Ceausescu s-au si exploatat. Dar in ultima vreme n-a venit nimeni sa se intereseze despre asta. Conform legii ar trebui sa treaca si pe la noi. N-am niciun fel de informatii ca ar fi cineva interesat. Deocamdata”. Ioana Trifoi, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Maramures spune, de asemenea, ca nu stie nimic despre acest subiect.

In zona Bogdan Voda intr-adevar s-au facut prospectiuni in ultimii ani, dar nimeni nu stie ce s-a gasit. Oamenii au fost bucurosi ca au primit despagubiri pentru “scurmaturile” din gradini, asa ca nu au cautat raspunsuri: “S-au facut ceva explorari geologice, au facut ceva forari si probe si au plecat. Asta s-a repetat, au fost acum 3-4 ani, acum iarasi. Au verificat pe domeniul privat si le-au platit oamenilor pentru distrugerea recoltei. Oamenii si-au dat acordul ca au primit bani. Nu stiu cat le-a dat, depinde de suprafata la fiecare. Au intrat cu utilajul, le-au forat. Nu stim ce au gasit. N-au spus nimic, au facut prospectiuni, au luat probe si au plecat”, a spus secretarul din Bogdan Voda, Ioan Deac.

Si situatia din Sacel e in ceata. Gavrila Dologa, primarul comunei, spune ca: “nu s-a exploatat, numai gaz de sonda. Gaz de sonda se exploateaza si in momentul de fata. E o companie de stat de la Baicoi”. Inginerul Gheorghe Chindris, care lucreaza la “sonda din Sacel” din 1984, explica lucrurile: „in prezent lucreaza aici o firma privata. S-au facut niste studii pe tema gazelor de sist. Fac si acum cei de la Bucuresti, de la Institut, dar noi nu avem rezultatele, nu stim daca fac numai pentru zacamant sau si pentru gazele de sist. Au mai fost geologi care au avut un proiect si s-au extins pe o zona mult mai mare. S-ar putea sa fie, dar nu stiu daca prezinta interes din punct de vedere economic. Titei si gaz de sonda este, dar e slabut zacamantul. Nu se compara cu alte zone. Eu lucrez din 1984 aici. Pana in 2005, zacamantul a fost administrat de Petrom, apoi a venit firma asta. In total ar fi peste 30 de sonde, o parte sunt abandonate, o parte sunt asigurate, fiecare are istoricul ei. In prezent se lucreaza cu 4-5. Ei tot preveleaza probe si le analizeaza la ei.

La noi nu sunt probleme, nu-i afecteaza pe oameni. N-a fost ceva foarte interesant niciodata, e la limita subzistentei.

Mai mult, se exploateaza pentru probe. Iar gazele de sonda mai mult se folosesc la incalzirea titeiului si pentru uz intern, nu este retea de distributie in zona.

Pe vremuri se folosea la brutarie, la o statie de asfalt, la niste cuptoare cu var. Si titei se duc cateva tone, poate 30-40, nu foarte mult”.

Sondele de Sacel

La Sacel exista intr-adevar o exploatare. Primele cercetari pentru descoperirea zacamintelor de petrol in zona Sacel si Dragomiresti au inceput in anul 1860, iar in perioada 1875-1879, Guvernul austro-ungar a eliberat primele permise pentru cercetari petrolifere unor antreprenori straini.

In 1899, in urma explorarilor, vienezii Dietner si Sorg Carol au inceput extractia de petrol.

In a doua jumatate a anului 1905, zacamintele de Sacel incep sa fie exploatate de Societatea Maghiara pe Actiuni de Petrol si Minerit. Cum rezultatele erau din ce in ce mai multumitoare, in 1915 extragandu-se petrol in valoare de peste 50.000 de coroane, societatea se extinde, maghiarii asociindu-se cu cativa investitori englezi, care incet-incet preiau majoritatea actiunilor.

La inceputul primul razboi mondial, lucrarile de extractie sunt sistate, britanicilor nefiindu-le reinnoite permisele de exploatare, iar majoritatea muncitorilor experimentati, care proveneau din Galitia, au fost trimisi pe front. Activitatea este reluata in 1951-1955 de catre Intreprinderea Petrolifera Sovrompetrol, aflata sub controlul Uniunii Sovietice.

Dupa 1955, activitatea se extinde, un referat al PCR din august 1958 consemnand ca cele sase sonde ale sectiei petrolifere Sacel dadeau zilnic 40 de tone de titei. Totusi, din 1964 activitatea petrolifera de la Sacel este sistata.

Abia spre sfarsitul anului 1976, Intreprinderea Petrolifera Baicoi – sucursala Ploiesti a redeschis cinci sonde.

In ’76, productia anuala era de 1.725 de tone. Ulterior, s-au redeschis, rand pe rand, inca patru sonde, in 1999 la Sacel existand noua sonde in functiune, insa productia a inceput sa scada. Implicit, in 2005 fiind disponibilizati 11 muncitori, iar apoi restul. Acum sondele s-au redeschis.

Expertii Coalitiei pentru Mediu atentioneaza ca tari precum Franta si, recent, Bulgaria, dar si anumite state din SUA si landul Renania-Westfalia de Nord din Germania au interzis metoda fractionarii hidraulice in absenta totala a unor studii de impact de mediu. La nivel european si nu numai, ingrijorarile in privinta acestei metode sunt in crestere, ca urmare a numarului ridicat de sesizari privind efectele dezastruoase asupra mediului si nu numai. De exemplu:

– in zonele in care s-au facut deja astfel de exploatari a crescut dramatic activitatea seismica;

– panza freatica a fost contaminata ca urmare a folosirii excesive de substante chimice si a infiltratiilor, cu consecinte grave pentru apa potabila folosita de populatie;

– prin fractionarea hidraulica se consuma cantitati uriase de apa in conditiile in care problema apei curate este din ce in ce mai serioasa;

– In practica s-a observat ca exploatarea gazelor de sist prin fractionare hidraulica – extrem de costisitoare – implica acordarea de subventii firmelor extractoare. Acesta este un motiv in plus pentru ca planificarea unui astfel de proiect sa aiba loc numai dupa o informare si consultare publica corecta.

Gazul de sist reprezinta gaze prinse intre placile de sisturi ori in straturile de carbune si aflate mai la adancime decat zacamintele de gaz conventional. Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologica decat a carbunelui sau petrolului, oferind si avantaje in privinta limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot inlocui cu usurinta petrolul. Totusi, impactul sau asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apa. Iar substantele chimice in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in panzele freatice si sa le polueze. Exploatarea acestui tip de gaz are o raspandire mai larga in SUA, unde deja exista peste 50 de mii de puturi de mica adancime. In 2010, gazele de sist reprezinta 50% din consumul total de gaze din SUA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here