Schimbarile climatice afecteaza Arctica in mod diferit de Antarctica

0
67
Schimbarile climatice afecteaza Arctica in mod diferit de Antarctica
Schimbarile climatice afecteaza Arctica in mod diferit de Antarctica

Calota glaciara marina ce inconjoara continentul Antarctica a atins un nivel record al intinderii, semnalat la 26 septembrie – 18,6 milioane de kilometri patrati – cea mai intinsa suprafata a calotei glaciare de sud observata din 1979 si pana in prezent, de la inceputul masuratorilor acestei suprafete, in conditiile iernii australe, conform LiveScience citat de Agerpres.

In acelasi timp, calota polara de nord a atins un minim record de 3,42 milioane de kilometri patrati in septembrie 2012, la sfarsitul verii boreale.

Aceasta situatie duce la aparitia unei intrebari legitime: Daca Pamantul trece printr-un proces de incalzire globala, si ambii poli ai planetei sunt afectati de acest proces, atunci, cum se explica faptul ca in luna septembrie, o luna de tranzitie spre vara australa si respectiv iarna boreala, exista niste diferente atat de mari intre Polul Nord si Polul Sud?

Unul dintre motive tine de geografia fundamental diferita a Polului Nord fata de cea a Polului Sud. Antarctica este un urias continent inghetat, inconjurat de un inel de apa inghetata, in timp ce banchiza arctica pluteste direct pe apele oceanului. In plus, spre deosebire de banchiza marina arctica, cea antarctica este sezoniera — se formeaza in perioada iernii australe si apoi se topeste aproape complet in perioada verii. Puternicele vanturi circumpolare compacteaza si ingroasa gheata antarctica. In acelasi timp, gheata arctica este mult mai vulnerabila in fata procesului de incalzire a apei oceanului planetar, iar furtunile de vara nu fac decat sa accelereze topirea.

O serie de studii recente au evidentiat tendinta de incalzire a Oceanului Inghetat de Sud. ‘Si atunci cum de intinderea de gheata a atins un nivel record?” se intreaba Jinlun Zhang, oceanograf la Laboratorul de Fizica Aplicata al Universitatii Washington din Seattle. “Desi rata cresterii este una mica, acest fenomen ii intriga pe oamenii de stiinta”, a mai adaugat el.

Zhang si colegii sai au creat un model care indica faptul ca puternica dinamica a maselor de aer din jurul Polului Sud este responsabila de aceasta extindere a banchizei australe. Vanturile deformeaza gheata oceanica, rezultand creste de gheata mai groase si mai compacte, mult mai greu de topit. Sloiurile si aisberg-urile sunt impinse cu viteza mai mare si se aglomereaza mai strans. Aceasta aglomerare are ca rezultat si aparitia unor zone cu gheata foarte subtire sau ochiuri libere de apa. In timpul iernii aceste zone pierd caldura din cauza apei mult mai usor, si in consecinta se formeaza mai multa gheata.

Oamenii de stiinta nu cunosc ce provoaca aceste vanturi puternice. Unii dintre ei sunt de parere ca gaura de ozon din emisfera sudica ar putea avea efectul modificarii dinamicii maselor de aer deasupra Antarcticii, impingand norii spre Polul Sud.
Majoritatea modelelor climatice sustin ca banchiza australa ar trebui sa fie in scadere, insa o mica crestere nu iese din tiparele variatiilor naturale, sustine climatologul Julienne Stroeve de la National Snow & Ice Data Center (NSIDC).

“Antarctica este un loc foarte rece si chiar si o crestere cu 5 grade Celsius nu va conta prea mult”, a declarat Stroeve pentru LiveScience.

Aceeasi crestere a temperaturii ar avea insa un efect dramatic asupra Arcticii.

Pe masura ce calota glaciara boreala suporta o topire masiva pe timpul verilor, oceanul absoarbe mai multa energie solara si evident sa incalzeste mai mult. Astfel Arctica devine din ce in ce mai asemanatoare cu Antarctica prin faptul ca intinderea de gheata oceanica devine sezoniera, mai sustine Stroeve.

In august 2012, un gigantic ciclon de vara a lovit ca un ciocan banchiza nordica, fragmentand-o in bucati care apoi s-au topit mai usor. Alte furtuni au avut insa efectul contrar, injectand ninsori si adunand mase de aer rece deasupra Polului Nord. Insa, pe masura ce procesul de incalzire globala are drept rezultat cresterea frecventei de producere a furtunilor puternice, oamenii de stiinta se tem ca recordul de minim al calotei boreale ar putea fi doborat. Iar aceasta topire nu ramane fara consecinte.
Micsorarea intinderilor de gheata boreala afecteaza nu doar habitatul ursilor polari care s-au bucurat de foarte multa atentie in ultimii ani, ci intregul ecosistem, mai sustine ea. Mai putin gheata inseamna mai multa energie solara care ajunge in apa si implicit inseamna veri mai calde la Polul Nord, concomitent cu o mai mica izolatie si ape mai reci in timpul iernii. Aceste schimbari au capacitatea de a afecta planctonul care se afla la baza lantului trofic in acest ecosistem. Efectul de domino declansat duce la afectarea animalelor care se hranesc cu plancton dar si a pradatorilor din varful lantului trofic, care se hranesc cu aceste animale, asa cum sunt ursii polari. De asemenea, aceste modificari ii afecteaza si pe oameni.

Mai putin clar este cand ar putea disparea complet calota glaciara boreala. Majoritatea studiilor se bazeaza pe masuratori ale intinderii banchizei, pentru ca aceasta poate fi vazuta din satelit. Un indice mai bun ar fi insa grosimea banchizei marine, conform lui Stroeve.

Tinand cont de extinderea procesului de topire a banchizei boreale pe timpul verii, multi specialisti climatologi isi indreapta atentia asupra impactului pe care acest proces il are asupra climei si modelelor meteorologice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here