Schimbarile climatice, prioritate a presedintiei suedeze a UE
15 Iul 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
Fredrik REINFELDT, prim-ministrul Suediei, a prezentat in fata Parlamentului prioritatile presedintiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene. In cadrul dezbaterii, unii membri s-au referit si la numirea lui Jose Manuel Barroso in functia de viitor presedinte al Comisiei Europene.
Premierul Federik Reinfeldt
Una dintre cele mai mari provocari ale generatiei actuale o reprezinta schimbarile climatice care au un efect dramatic asupra intregului glob. Pentru a contracara acest trend este necesara dezvoltarea in continuare a energiilor regenerabile si a tehnologiilor pentru o mai buna eficienta energetica. “Folosind mai putina energie, vom putea economisi bani, imbunatatind in acelasi timp finantele publice si oferind astfel mai multe resurse la dispozitia cetatenilor”, a declarat premierul suedez.
Pentru a ajunge la un acord global cu privire la schimbarile climatice, “calea de la Kyoto spre Copenhaga trebuie sa devina dintr-o coalitie voluntara o responsabilitate globala.” De aceea trebuie stabilit un pret al emisiilor globale si creat un sistem de comert cu emisii astfel incat sa se poata dezvolta alternative ecologice. Nu este suficient sa se limiteze emisiile doar in cadrul unui grup de state care s-au angajat in mod voluntar sa le reduca, avand in vedere ca emisiile acestor tari reprezinta doar 30% din totalul acestora. Din acest motiv trebuie discutata finantarea investitiilor in tarile in curs de dezvoltare, pentru a asigura transferul tehnologic.
Criza economica si financiara
Reprezentantul presedintiei suedeze a atras atentia asupra faptului ca aceasta recesiune afecteaza in mod direct milioane de cetatenii europeni care risca sa isi piarda locul de munca.
In primul rand este nevoie de restabilirea increderii in pietele financiare prin crearea unui sistem de supraveghere menit sa previna aparitia unei crize similare in viitor. Presedintia suedeza va incerca sa ajunga la un acord la nivelul Consiliului cu privire la acest sistem, pana la sfarsitul anului.
Un alt obiectiv al presedintiei actuale este asigurarea unei dimensiuni sociale a politicelor europene, bazata pe finante publice solide si prin crearea mai multor locuri de munca. Potrivit premierului suedez, o revizuire a Strategiei de la Lisabona va contribui la creionarea unui agende de reforma europeana, fiind planificata rediscutarea acestei strategii in cursul toamnei.
Tratatul de la Lisabona
Avand in vedere ca arhitectura institutionala defineste marja de actiune in diferite domenii, ratificarea Tratatului de la Lisabona este esentiala. Presedintia suedeza va conduce toate lucrarile de pregatire pentru tranzitia usoara spre noul tratat. El si-a exprimat speranta ca in lunile urmatoare acesta va fi ratificat de catre toate statele membre.
Programul Stockholm
Acest program este continuarea programului de la Haga si isi propune consolidarea instrumentelor necesare pentru garantarea securitatii in cadrul UE si combaterea crimei organizate si a terorismului. De asemenea, programul de la Stockholm stabileste reguli comune pentru politica de azil, printre care se numara si procesarea mai armonizata a solicitarilor de azil.
Din Islanda pana in Turcia
Referindu-se la negocierile de aderare in curs, Fredrik REINFELDT a subliniat ca apartenenta la UE inseamna impartasirea unui set de valori comune si respectarea regulilor comune, un aspect asupra caruia statele din afara UE, de la Reykjavik la Ankara si in Balcanii de Vest trebuie sa reflecteze. In ceea ce priveste statele membre, premierul suedez a mentionat ca poate fi tentant a permite procesului de aderare la UE sa devina o oportunitate de a rezolva dispute nerezolvate, insa trebuie identificate solutii care sa aduca beneficii ambelor parti si deschise noi perspective. In caz contrar, progresul atins in directia integrarii europene poate fi periclitat.
Jose Manuel BARROSO, presedintele Comisiei Europene, a reiterat principalele teme ce vor fi tratate in viitoarele sase luni, si anume redresarea economiei europene si ajungerea la un acord, in decembrie la Copenhaga, asupra schimbarilor climatice.
Propunerea de supraveghere a sistemului financiar va contribui la reforma globala a pietelor financiare, dar concomitent trebuie identificate noi surse de crestere economica. Presedintele Comisiei a declarat ca “nu ne putem baza la infinit pe politice de stimulare fiscala si monetara.”
Tintele obligatorii convenite la nivel european reprezinta un angajament care trebuie sustinut si de ceilalti actori internationali, insa statele in curs de dezvoltare au nevoie de transferul tehnologic.
Joseph DAUL in numele grupului Partidului Popular European, a felicitat pe noul Presedinte al Parlamentului, exprimandu-si satisfactia ca grupul sau a reusit sa convinga pe majoritatea deputatilor sa voteze in favoarea actualului Presedinte al Parlamentului European, care a devenit “purtatorul de cuvant a 500 de milioane de cetateni europeni.”
Liderul grupului PPE este de parere ca presedintia suedeza trebuie sa se afle sub semnul actiunii pentru a face actualei duble provocari cu care se confrunta Europa, si anume schimbarile climatice si criza economica. Doar prin vitalizarea economiei se va permite o adevarata politica sociala. Grupul PPE propune sprijinirea IMM-urilor care au un rol major in mentinerea si crearea locurilor de munca.
Pentru ca Europa sa avanseze este nevoie de institutii adecvate, deoarece s-a demonstrat ca aplicarea principiului unanimitatii duce la blocarea in imobilism.
Martin SCHULZ, din partea grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si a Democratilor, a deplans existenta incertitudinii cu privire la temeiul juridic, criticand Comisia Europeana ca nu actioneaza in calitate de gardian al tratatelor.
Liderul socialist a solicitat presedintiei suedeze sa ceara statelor membre activarea planurilor de investitii, precum si garantarea locurilor de munca pentru a garanta stabilitatea interna a societatilor europene.
Asteptarile socialistilor si democratilor se refera la prezentarea de catre presedintele Comisiei Europene a unui program de relansare economica care sa includa si consecintele sociale ale masurile vizate, claritate institutionala, un angajament clar pentru politicii sociale, precum si actiuni pentru protejarea mediului.
Guy VERHOFSTADT, in numele grupului Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa, a declarat ca exista un acord general cu privire la prioritatile presedintiei suedeze, mentionand ratificarea Tratatului de la Lisabona si implementarea sa cat mai rapida, pregatirile pentru Conferinta de la Copenhaga si agenda de la Stockholm.
Referindu-se la criza economica, liderul liberal a amintit experienta suedeza de solutionare a crizei financiare din Suedia in cursul anilor 90, solicitand prezentarea unui plan pentru salvarea sectorului financiar, valabil pentru intreaga Uniune, deoarece 27 de abordari diferite nu pot constitui o pozitie constructiva. Totodata el solicita un nou plan de redresare economica deoarece cele 27 de planuri nationale contin masuri contradictorii.
Rebecca HARMS, din partea grupul Verzilor/ALE, a impartasit rezervele institutionale exprimate de Martin Schulz, solicitand alegerea presedintelui Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului de la Lisabona. Ea a declarat ca grupul Verzilor nu are incredere din punct de vedere politic in Jose Manuel Barroso din urmatoarele motive: propunerile de reglementare a sectorului financiar nu sunt convingatoare, iar cu privirile la schimbarile climatice, a deplans ca presedintele Comisiei Europene nu a reusit sa lanseze new deal de tip verde, initiativa lansata de grupul verzilor. Bilantul celor cinci ani ai Comisiei Europene arata ca strategia economica este impotriva strategiei ecologice, ceea ce reprezinta o mentalitate depasita.
Liderul Verzilor s-a exprimat pentru o dezvoltare economica durabila si crearea mai multor locuri de munca in sectorul industriilor nepoluante.
Michal Tomasz KAMItSKI, reprezentand Conservatorii si Reformistii Europeni, a exprimat acordul cu majoritatea prioritatilor presedintiei suedeze, mentionand combaterea crizei economice, schimbarile climatice si combaterea infractionalitatii. Cu privirea la ratificarea Tratatului de la Lisabona, deputatul european s-a referit la aspectul democratic, declarand ca “daca se respecta democratia, trebuie sa se respecte decizia democratica a poporului irlandez” de a vota impotriva Tratatului de la Lisabona.
Lothar BISKY, Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica, a salutat programul ambitios al presedintiei suedeze, solicitand mai multa transparenta in ceea ce priveste masurile de lupta impotriva crizei economice si financiare.
Printre prioritatile grupului GUE/NGL se afla analizarea cauzelor imigratiei in UE si tratarea cu demnitate a imigrantilor, care sunt doar victime ale crizelor de pe continentul african si asigurarea egalitatii de sex. Pentru a evita fenomenul saraciei, deputatul european a mai solicitat stabilirea unui salariu minim european care sa fie de cel putin 60% din salariul mediu in UE.
Francesco Enrico SPERONI, Grupul Europa Libertatii si Democratiei, a apreciat ca temele prezentate de catre presedintia suedeza sunt de o mare importanta pentru cetatenii europeni, principala datorie in calitate de legiuitori este de apara interesele cetatenilor. De asemenea, “trebuie sa demonstram ca merita sa apartii Uniunii Europene”, a concluzionat europarlamentarul.
Barry MADLENER, deputat neafiliat, membru al Partidului Libertatii din Olanda, a declarat ca cetatenii olandezi “considera ca s-a mers prea departe cu extinderea.” El a amintit ca cetatenii olandezi au respins Constitutia europeana care a fost reprodusa in proportie de 99% in Tratatul de la Lisabona. In continuare, el a criticat “transhumanta lunara la Strasbourg a Parlamentului European, astfel fiind aruncate milioane de euro pe fereastra.” In final, el si-a exprimat speranta ca in viitoarele concluzii ale presedintiei la Consiliul European se va putea citi despre rezultatul negativ al referendumului din Irlanda.
Interventii ale deputatilor europeni din Romania
Theodor Dumitru STOLOJAN (PPE)
“Doresc succes presedintiei suedeze si consider ca prioritatile expuse sunt cele pe care le asteptam. Urmatoarele sase luni sunt decisive pentru cetatenii europeni ca si pentru Uniunea Europeana, sunt decisive daca tarile noastre vor iesi din criza in anul viitor sau, dimpotriva, anul viitor va fi in continuare un semn mare de intrebare.
Sunt multe propuneri care se fac, programe noi, dar cred ca este timpul sa facem o evaluare a impactului pe care programul de redresare economica pe care Comisia Europeana l-a lansat la inceputul anului are impact, ce impact are, sa facem o analiza si a bugetului Uniunii Europene pe acest an, sa vedem ce activitati nu se mai fac si ce resurse avem posibile de disponibilizat in continuare pentru a veni cu noi masuri.
De asemenea avem proiecte de investitii pentru sectorul de energie aprobate deja din acea suma de circa trei miliarde de euro si va trebui sa facem pasi concreti in realizarea acestor proiecte. Vreau sa multumesc presedintelui Barroso pentru contributia deosebita avuta la lansarea in viata a proiectului Nabucco.
In sfarsit, doresc sa nu uitati angajamentul politic al Uniunii Europene pentru ca si alte tari sa ajunga sa adere la Uniunea Europeana.”
Pentru mai multe informatii despre acord global, african, ambitios, ankara, arhitectura, Barroso, comert, conferinta de la copenhaga, consiliul european, contracara, copenhaga, dezvoltare economica, dispute, Fredrik Reinfeldt, haga, islanda, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
