Schimbarile climatice s-au aflat la originea misteriosului declin al populatiei din Insula Pastelui

Schimbările climatice s-au aflat la originea misteriosului declin al populației din Insula Paștelui
Schimbarile climatice s-au aflat la originea misteriosului declin al populatiei din Insula Pastelui
Schimbarile climatice s-au aflat la originea misteriosului declin al populatiei din Insula Pastelui

Argumentul de ordin istoric invocat pentru a explica declinul populatiei de polinezieni din Insula Pastelui ar putea fi invalidat, conform unei noi cercetari publicate in Proceedings of the National Academy of Sciences, care sustine ca la originea misteriosului fenomen s-ar fi putut afla schimbarile climatice regionale, scrie techtimes.com.

Multi oameni de stiinta au sustinut ca populatia Rapa Nui de pe izolata insula din sud-estul Oceanului Pacific a murit din cauza epuizarii resurselor naturale disponibile pe micul petic de pamant de doar 63 de kilometri patrati.

Altii au sustinut ca ar fi fost o molima adusa pe insula de europeni la inceputul secolului al XVIII-lea, care ar fi decimat populatia autohtona, iar multi dintre supravietuitori ar fi fost luati atunci ca slavi.

Autorii noului studiu sugereaza ca la baza declinului locuitorilor Rapa Nui de pe Insula Pastelui ar fi putut exista mai degraba conditii de mediu decat influente ale interventiei umane, externe sau interne.

Ei ar fi putut fi victime ale schimbarilor de mediu survenite in timp, de-a lungul mai multor secole, si nu al unui colaps rapid pe scara mare, generat de epuizarea resurselor sau de o boala indusa, mai sugereaza acestia.

Thegn Ladefoged, antropolog la Universitatea din Auckland (Noua Zeelanda), co-autor al studiului, a studiat deplasarea asezarilor umane in diferite parti ale Insulei Pastelui si a resurselor naturale, care sugereaza diverse grade de esec in incercarea de adaptare la schimbarea conditiilor de mediu.

Variatiile climatice din jurul insulei ar fi putut duce la inexorabilul, insa neuniformul declin al populatiei, explica cercetatorii. Un loc studiat a fost in zona arida din preajma unui vulcan, de regula predispusa la seceta, un altul a fost mai umed, dar cu fertilitate redusa a solului. Un al treilea loc, unde se considera ca populatia Rapa Nui Held a locuit mai mult, a fost umed si fertil, spun cercetatorii.

Constatarile sugereaza ca bariere naturale de mediu, precum si extremele climatice, ar fi putut avea un impact negativ asupra locuitorilor de pe insula, mai degraba decat declinul cauzat de degradarea mediului prin epuizarea resurselor. Iar declinul populatiei bastinase se produsese, aproape sigur, cu mult inainte de sosirea europenilor, adauga cercetatorii.

„Este clar ca oamenii au reactionat la schimbarile regionale de mediu de pe insula inainte ca aceasta sa fie afectata de boli europene si de alte procese istorice”, arata Ladefoged, citat de techtimes.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *