Schimbarile climatice reprezinta adesea unul dintre cele mai controversat subiect din arena internationala, antrenand in discutii atat ramurile stiintifice, cat si politice si sociale.
Organismele internationale emit ori de cate ori au ocazia scenarii apocaliptice, granturile de cercetare pe seama acestui subiect se inmultesc pe zi ce trece, iar mass-media hiperbolizeaza fenomenul pe fondul rating-ului. Ciudat este faptul, ca mai mult de jumatate dintre oamenii de stiinta admit fenomenul climate change, din motive obscure, unii de dragul de a-si mentine pozitia in randul elitelor, iar altii motivati de argumentul financiar.
In articolul de fata voi incerca sa elucidez, intr-o maniera succinta, substraturile fenomenului schimbari climatice, sa evidentiez „interesele speciale” regasite la nivelul fenomenului, dar si sa ofer o nota clarificativa asupra genezei incalzirii globale.
Versiunea oficiala a schimbarilor climatice
Fenomenul schimbarilor climatice subliniaza faptul ca in clima pamantului au loc modificari, modificari la care omul aduce un aport semnificativ, daca nu chiar determinant. Principala sursa a acestor schimbari climatice se considera a fi cresterea nivelul de dioxid de carbon, rezultat din activitatea industriala bazata pe carburanti non-ecologici, din cresterea numarului de masini care utilizeaza de asemenea acest tip de carburanti, precum si din defrisarile masive si a lipsei preocuparii fata de mediul inconjurator. Emisiile sunt in crestere cu pana la 2-3% anual.
Dioxidul de carbon(CO2), reprezinta un gaz cu efect de sera si care odata eliberat in atmosfera are implicatii severe in incalzirea planetei . De asmenea, o parte din dioxidul de carborn este absorbita de catre oceanul planetar, ceea ce produce cresterea nivelului de aciditate, amenintand supravietuirea multor specii marine, in special calcifierea unor organisme cum ar fi coralii sau fitoplanctonul. Absortia dioxidului de carbon de catre oceane este considerata a fi un proces benefic, care reduce nivelul de CO2 din atmosfera, insa exista o preocupare crescanda referitoare la costurile acestui avantaj.
Cercetatorii afirma ca atat organismele aflate in proces de calcifiere, precum planctonul si coralii, dar si organismele necalcifiabile nu se pot dezvolta si reproduce in conditii bune la nivele prea ridicate ale concentratiei de dioxid de carbon . De asemenea odata cu acumularea unor cantitati tot mai mari de dioxid de carbon in atmosfera, amplificare efectului de sera poate avea repercursiuni cu adevarat serioase. Una dintre ele ar fi cresterea temperaturilor, care ar avea implicatii majore in majoritatea eco-sistemelor. S-a inregistrat deja o crestere cu 0,7 grade Celsius si se preconizeaza inca o modificare de +0,7 grade Celsius . O crestere a temperaturii medii globale cu mai mult de 2 grade Celsius, ar fi urmata de consecinte grave, care ar supune omenirea la o adevarata incercare. Vor exista victime umane datorate inundatiilor, lipsei apei potabile, foametei precum si a maladiilor
Odata cu cresterea temperaturii medii globale a aparut problema topirii ghetarilor. Cresterea nivelului marii va duce la disparitia insulelor din Pacific. O crestere cu 50 de cm a nivelului marii va forta cel putin 2 milioane de oameni din Delta Nilului sa se mute. O crestere de 1 metru a nivelului marii va sili populatia din Bangladesh sa isi paraseasca habitatul natural in cautare de alternative . Europa va fi si ea de asemenea afectata, atat de cresterea nivelului marii care va afecta in mod iremediabil tari precum Olanda, Portugalia, Spania, Mare Britanie sau Italia, dar si de cresterea temperaturilor si schimbarea climatului. Comitetul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice, a expus scenarii cunform carora in urmatorii 30 de ani climatul din Europa va fi asemanator celui din Africa de Nord.
O scurta istorie a erei glaciare si a incalzirii globale
Incalzirea globala a inceput cu mult timp inainte de „ Revolutia Industriala” si inventarea motorului cu ardere interna, mai exact, in urma cu 18000 de ani cand Pamantul a iesit din Era Glaciara, moment in care mai mult de jumatate din America de Nord, Europa, Asia erau ingropate sub fasii mari de gheata.
Incalzirea globala in timpul erei interglaciare a modificat foarte mult modalitatea de distributie si diversitate la nivelul tuturor formelor de viata. De exemplu, cu aproximativ 15.000 de ani in urma, pamantul era incalzit suficient pentru a opri avansul de ghetari, iar nivelul tuturor marilor au inceput sa se ridice. Pana la sfarsitul erei glaciare, temperatura pamantului a crescut cu aproximativ 16 grade, iar nivelul marilor cu pana la 100 de metri.
In tot acest timp, planeta noastra era rece, cu o clima uscata. Existau cateva paduri, dar predominau ghetarii si deserturile. Ghetarii au razuit si pulverizat vaste intinderi din suprafata pamantului si au distrus complet totalitatea ecosistemelor regionale nu o data, ci de mai multe ori.
In ultimii 3 milioane de ani, ghetarii au acoperit aproximativ 29% din totalul suprafetei de uscat sau aproximativ 17,14 milioane mile patrate (44,38 milioane de km. patrati ) . Ce nu se intindea sub gheata in mare masura a fost rece si pustiu sau un peisaj desertic. In timpul Erei Glaciare existau veri scurte si ierni brutale. Viata animalelor si mai ales viata plantelor aveau o scurta durata de viata. Nu era un loc tocmai placut pentru a locui. Situatia s-a schimbat, cel putin temporar, datorita incalzirii globale.
„Incalzirea globala” despre care vorbim, a transformat „cutia de gheata” intr-o gradina. Astazi, desertul extrem si ghetarii sunt inlocuiti de paduri, campii etc.
Cam pana in jurul anului 1940, schimbarile globale par a fi denumite in termeni de racire. Apoi ceva ciudat s-a intamplat. Prin 1970 temerile legate de „racire globala” se schimba brusc la „incalzirea globala, ” care este definita oarecum prin „ poluarea cauzata de catre om prin emisiile CO2”.
Cei preocupati de incalzirea globala, asa numitii alarmisti, sustin ca temperaturile globale au crescut de la aproximativ 1860 pana in prezent ca urmare a asa-numitei „Revolutii Industriale, „- cauzate de diseminari de cantitati mari de gaze cu efect de sera (in principal dioxidul de carbon) de la surse antropice actuale in atmosfera care provoaca deplasarea accidentala a „gazelor cu efect de sera.”
Dar oare tot omul, prin poluarea industriala a fost responsabil pentru producerea Erei Glaciare? Daca este asa, atunci putem vorbi de o epoca industriala despre care omenirea inca nu a aflat.
Din pacate, avem tendinta sa ne supraestimam impactul real pe planeta. In acest caz, magnitudinea emisiilor de gaze implicate, chiar dintre cele mai agresive este insuficienta pentru a cuantifica magnitudinea cresterii temperaturii. Si atunci apare intrebarea: Cine determina in sus si in jos cicluri de schimbarea a climei globale?
Cauzele schimbarii climatice
Schimbarea climei este controlata in principal de catre excentricitati ciclice in rotirea pamantului si pe orbita, precum si variatii in emisiile solare.
„Gazele cu efect de sera” in atmosfera pamantului influenteaza temperatura pamantului, dar intr-un mod mult mai scazut. Oamenii contribuie la efectul de sera cu aproximativ 0,2 % – 0,3 % .
Cauzele majore ale fluctuatiilor de temperatura:
• Procesele astronomice precum echinox, activitatea solara,
• Cauze astronomice: izolarea termica
• Cauze tectonice
O explicatie rationala si obiectiva a fenomenului schimbari climatice- incalzire globala
Ideea conform careia omul prin poluare este responsabil pentru incalzirea globala nu este acceptata din punct de vedere istoric. Perioada cunoscuta sub numele de Holocene Maximum este un bun exemplu, denumita asa tocmai pentru ca a fost cea mai fierbinte perioada din istoria omenirii. Partea interesanta este ca aceasta perioada se situeaza undeva in jurul anilor 7500 – 4000 I.H. moment in care nu se stia despre poluare industriala.
CO2 in atmosfera noastra a crescut constant in ultimii 18.000 ani.. cu mult timp inainte ca oamenii sa inventeze cosurile microcentralelor. Ambele, atat temperatura cat si CO2 au fost pe crestere in urma cu 18.000 ani. Ceea ce este interesant este faptul ca cresterea nivelului de CO2 s-a produs cu aproximativ 800 de ani in urma schimbarilor de temperatura ceea ce duce implicit la concluzia faptului ca nivelul de CO2 nu este principalul responsabil pentru schimbarile climatice.
Contributia omului la gazele cu efect de sera este reprezentata de un procent deloc alarmant si anume aproximativ 0.28% din total.
Aproximativ 99,72 % din „efectul de sera” este datorat cauzelor naturale – mai ales vaporii de apa si urmele de alte gaze. Eliminarea definitiva a activitatii umane ar avea un impact nesemnificativ asupra schimbarilor climatice.
CO2 nu este poluant, dimpotriva este fara miros, fara culoare, fara gust. Plantele absorb CO2 si apoi emit oxigen, oamenii si animalele respira oxigen si emit CO2. Dioxidul de carbon este un nutrient si nu un poluant. Mai mult, CO2 ajunge in atmosfera, dar este in permanenta reciclat de catre plante. Prin urmare, ipoteza alarmistilor conform careia emisiile de CO2 sunt responsabile de incalzirea globala nu este validata.
Problematica schimbarilor climatice sau a incalzirii globale datorate gazelor cu efect de sera este produsul ecologistilor, a fabricilor de stiri si a grupurilor „speciale”. Aceasta chestiune o voi prezenta in cele ce urmeaza.
Cine castiga sau cine pierde?
Dezbaterea dintre sceptici si environmentalisti continua sa fie o dezbatere interminabila. Daca environmentalistii sustin ferm faptul ca acest subiect este de o importanta majora si ca acest fenomen este produsul iresponsabilitatii umane, numerosi autori isi concentreaza atentia asupra chestiunii de elucidare a unei problematici atat de controversate.
Scepticismul isi are originea in principal incepand cu noiembrie 2009, cand serverele unei universitati de prestigiu din Anglia au fost tinta unui atac venit din partea unor hakeri si care au publicat pe internet o selectie de schimburi de emailuri intre renumiti oameni de stiinta., adepti ai fenomenului climate change, informatii care au dezvaluit faptul ca global warming nu are un fundament solid.
Am afirmat mai devreme ca fabricile de stiri si-au adus aportul in implementarea „gandirii curate” in randul cititorului, si si-au exprimat ingrijorarea cu privire la subiectul incalzire globala, ei bine, acestia nu au facut-o detasati, ci motivati de premisele financiare. In conformitate cu datele preluate din Asociatia Nationala a Ziarelor, mai mult de 150 de milioane de cetateni americani se declara cititori ai ziarelor nationale, locale etc.
Interesant este faptul ca aproximativ 250 de ziare americane printre care Washington Post si alte ziare cunoscute, fac referire constant la problematica schimbarilor climatice.
Industriile fotovoltaice care au generat venituri de 38, 5 miliarde de USD, industria eoliana, de asemenea, a adunat in 2010 venituri de 50 de miliarde de dolari sustin cu fermitate ideea incalzirii globale si in urma rezultatelor pe care le-am prezentat, au si de ce sa o faca. Interese mai au si companiile auto care au promovat ideea de masina electrica, dezvoltatorii de baterii cu lithium, industria energiei nucleare, care pana la dezastrul nuclear de la Fukushima a generat un val de entuziasm pentru energia curata.
De asemenea, povestea schimbarilor climatice si a Tratatului de la Kyoto, a infiltrat un nou produs sau de ce nu a creat o adevarata piata a certificatelor verzi, o piata in care tranzactionarea, se pare ca nu este atat de transparenta. Mai mult, faptul ca guvernele sustin „energia curata” prin alocarea de subventii, din banii contribuabililor, vor duce la o crestere a facturilor utilitatilor.
Am amintit mai devreme si de granturile de cercetare tot mai evidente, pe seama acestui subiect. ONU alimenteaza tot mai mult aceasta temere, iar cheltuielile anuale pentru cercetare trec de ordinul zecilor de milioane de dolari. Si atunci, de ce nu s-ar scrie despre „climate change” daca acele granturi se obtin atat de simplu?
Deocamdata, ma voi opri aici in ceea ce priveste acest subiect, concluzionand succint faptul ca povestea schimbarilor climatice , cel putin in momentul de fata, „nu sta in picioare”.
Ramona Hognogi
