Scrisoare deschisa catre dl. ministru Korodi Attila, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice
Scrisoare deschisa catre dl. ministru Korodi Attila, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Domnule ministru Korodi Attila,

Scrisoare deschisa catre dl. ministru Korodi Attila, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice
Scrisoare deschisa catre dl. ministru Korodi Attila, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Astazi se implinesc 43 de ani de la producerea accidentului minier ce a dus la moartea a 89 de persoane in localitatea hunedoreana Certeju de Sus. Ruperea digului si alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatarii miniere Certej a provocat cea mai cumplita tragedie pe timp de pace din anii ’70. Amploarea dezastrului a fost ascunsa la acea vreme pentru a nu fi declarat doliu national. In urma cercetarilor de natura tehnica si a anchetei pentru identificarea cauzelor accidentului, dosarul a fost inchis fara niciun rezultat, desi 89 de persoane au fost inghitite de steril si au murit.

In prezent, compania canadiana Eldorado Gold, prin Deva Gold, propune un nou proiect minier la Certej. In ultimii 30 de ani tehnologia a ramas in linii mari neschimbata, la fel si metoda construirii iazurilor de decantare – din anrocamente prin suprainaltari succesive. De aceasta data, sunt propuse doua iazuri de decantare, unul pentru sterile de flotatie si unul pentru cele de cianuratie. Spre deosebire de iazul exploatarii de stat din ’71 care avea 25-27 metri inaltime, actualul proiect minier presupune construirea a 3 baraje aferente celor doua iazuri de 169, 70 si 39 metri inaltime. Iar cel mai mare dintre ele va fi construit in amonte de Hondol, sat cu o populatie de 504 de persoane.

Putine s-au schimbat in industria miniera in ultimii ani – de la tehnologie la practici. La fel ca in cazul exploatarii cu cianuri de la Baia Mare, Deva Gold ne prezinta un proiect infailibil, exponent al celor mai bune tehnologii ce aparent nu dau gres. Autoritatile prefera sa trateze superficial procedurile de evaluare a riscurilor, localnicii afectati nefiiind niciodata corespunzator informati. Prin urmare, proiecte de minerit cu efecte devastatoare asupra mediului vin aprobate fara o consultare temeinica, sub iluzia crearii de noi locuri de munca.

In acest context Deva Gold a obtinut acordul de mediu in iulie 2012. La acea data, institutia pe care o conduceti a cerut in instanta, prin Agentia Nationala de Protectie a Mediului, anularea actului. La mai putin de un an de la acordarea primului termen, autoritatea de mediu a renuntat in mod nejustificat la proces. In aceeasi luna, noiembrie 2013, Agentia de Protectia Mediului a emis un nou acord de mediu revizuit. Membrii retelei Mining Watch s-au adresat justitiei pentru anularea deciziei de revizuire. De aceasta data insa, Ministerul Mediului nu a mai avut nici macar o simpla reactie.

La inceputul lunii octombrie a.c. Deva Gold a inceput pregatirea de santier in perimetru minier Certej. Proiectul a intrat astfel in linie dreapta. Mai mult, o cincime din proiectul minier se suprapune cu o zona protejata, sit Natura 2000, incompatibila cu proiecte industriale ce implica iazuri de decantare sau cariere de suprafata.

In ziua comemorarii accidentului minier de la Certej, va solicitam domnule ministru Korodi, sa ne comunicati in ce mod titluarul de proiect Deva Gold repecta legislatia privind diminuarea riscului de mediu. De asemenea, va rugam sa ne precizati daca operatorul minier a depus garantii fiananciare in caz de accident, care este valoarea acestora si cine este asiguratorul proiectului Certej.

Cu respect,

Tudor Bradatan,

Reteaua Mining Watch Romania

www.miningwatch.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here